Corespondență Dan Alexe // Europa în liniștea de dinaintea uraganului Trump

Luni, 20 ianuarie, еste data inaugurării lui Donald Trump ca cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite, în cel de-al doilea mandat al său, iar Europa așteaptă cu înfrigurare, întrebându-se care vor fi primele măsuri și decizii ale acestuia. Pe „Vechiul Continent”, președinția rotativă a UE tocmai a fost preluată de Polonia pentru durata primului semestru al anului. Mulți așteaptă o schimbare de stil politic a UE, după atitudinea conciliantă, aproape servilă față de Putin a lui Viktor Orban în timpul președinției maghiare a UE, ce tocmai s-a încheiat.

Care va fi strategia Poloniei? Dar cea a UE în fața posibilei abandonări a Ucrainei de către Trump?

La Varșovia, opinia predominantă este că națiunile occidentale vor trebui să-l flateze pe Trump, mai degrabă decât să-l înfrunte, pentru a evita un război comercial în Europa și pentru a asigura continuarea sprijinului pentru Ucraina.

Trump nu este cel mai subtil lider din lume. Europa ar putea încerca să vină cu o ofertă pozitivă pentru noua administrație SUA, putând include acordul propus de Ursula von der Leyen de a cumpăra mai mult gaz natural din SUA sau creșterea cheltuielilor pentru apărare pentru a se asigura că țările europene din NATO își îndeplinesc angajamentele militare și financiare față de NATO și SUA.

Strategia lui Trump în primul său mandat a fost să ignore Bruxelles-ul și instituțiile europene și să încerce să încheie doar acorduri bilaterale cu țările din UE. Acest lucru trebuie evitat de data aceasta, iar de altfel tocmai în asta constă rolul președinției rotative a Consiliului European, actualmente deținut de Polonia: acela de a arăta unitatea statelor membre.

Volodimir Zelenski va fi de acord să abandoneze anumite teritorii doar în schimbul aderării la NATO, ceea ce constituie pentru ruși o linie roșie de netrecut. Depinde acum de Polonia, Germania și Franța să joace un rol decisiv, astfel încât UE să acționeze ca tampon.

Acest moment al adevărului va fi atât de dificil încât rezultatul este imprevizibil, însă trei oameni politici ar trebui să atârne decisiv anul acesta în UE.

Primul este Donald Tusk, premierul polonez, deoarece țara sa investește considerabil în capacitățile ei militare și el însuși a fost în prima linie pentru a cere Uniunii să se ridice împotriva lui Vladimir Putin prin dezvoltarea unei apărări comune.

Al doilea este Friedrich Merz, creștin-democratul care este așteptat să devină cancelar în alegerile din Germania din 23 februarie. Declarându-se în favoarea recurgerii la împrumuturi comune, a dezvoltării unei apărări europene și a unei atitudini mai ferme față de Vladimir Putin.

Cât despre al treilea om politic important, Emmanuel Macron, acesta și-a înăsprit mult tonul împotriva lui Vladimir Putin și nu poate să se reafirme pe scena franceză decât plasându-se în prima linie a scenei internaționale. Președintele francez s-ar putea astfel pregăti să deschidă calea unei inițiative franco-germano-poloneze pentru ca Europa să securizeze linia de demarcație dintre ucraineni și agresorii ruși, sprijiniți mai recent la sol de nord-coreeni.

În ceea ce privește securitatea internă și externă, se așteaptă ca Consiliul UE să înregistreze progrese în ceea ce privește protejarea frontierelor Europei, securitatea cibernetică, combaterea interferențelor străine și a dezinformării, precum și stimularea industriei de apărare a blocului.

Cheltuielile europene pentru apărare au atins un nivel record de 279 de miliarde de euro în 2023, însă estimările arată că vor fi necesari chiar mai mulți bani pentru a acoperi golurile de finanțare și pentru a investi în noi proiecte, cum ar fi scutul european de apărare aeriană, după ani de investiții insuficiente.

Fondurile alocate apărării în bugetul UE 2021-27 se ridică la aproximativ 10 miliarde de euro, iar următorul buget UE pe termen lung, cunoscut sub numele de Cadrul financiar multianual (CFM), nu va intra în vigoare până în 2028, cu plăți care vor începe, în cel mai bun caz, un an mai târziu.

Raportul recent al lui Mario Draghi privind competitivitatea a estimat că UE trebuie să mobilizeze 500 de miliarde de euro în plus pentru apărare în următorul deceniu pentru a ține pasul cu concurenți precum SUA și China.