Corespondență Dan Alexe // Lecția Austriei către Europa: un guvern fără extremă dreaptă
Austria nu va avea un „Volkskanzler” (cancelar al poporului), termen împrumutat din vocabularul lui Hitler și aplicat lui Herbert Kickl, liderul partidului de extremă dreaptă care nu a reușit să formeze o coaliție. În ultimele săptămâni, Austria a trecut, spre deosebire de ceea ce s-a întâmplat în țări ca Olanda sau Italia, la capătul a cinci luni de negocieri, să se doteze cu un guvern de coaliție funcțional, compus din trei partide, în ciuda faptului că la alegerile legislative din septembrie, extremiștii din Partidul Libertății (FPÖ) s-au clasat pentru prima dată în frunte, cu 28% din voturi.
Conservatorii creștin-democrați (ÖVP), conduși de Christian Stocker au anunțat joi, 27 februarie, că au ajuns la un acord cu social-democrații și liberalii pentru a guverna, după eșecul negocierilor conduse de partidul naționalist FPÖ.
Toate cele trei partide au subliniat joi punctele din programele lor legate de imigrație și integrare, viitorul cancelar Christian Stocker promițând o „interdicție constituțională a vălului islamic pentru a proteja minorii aflați în dificultate”. Tot așa, „principiul reîntregirii familiei imigranților va fi suspendat temporar, cu efect imediat”, a mai spus el.
Și, repetând o promisiune făcută de extremiștii din FPÖ, Stocker își rezervă dreptul de a impune chiar „oprirea azilului în cadrul legal al clauzei de urgență europene” dacă cererile cresc prea mult. Un atac cu cuțitul al unui solicitant de azil sirian la mijlocul lunii februarie s-a încheiat cu moartea unui adolescent austriac în Villach, în sudul țării, stârnind controverse în timpul negocierilor pentru alcătuirea guvernului.
Noul guvern urmează să depună jurământul săptămâna viitoare, pe măsură ce temerile cresc cu privire la impactul actualului blocaj politic asupra economiei. Această țară exportatoare prosperă de 9,2 milioane de locuitori, aflată într-o situație dificilă într-un mediu geopolitic instabil, încă nu a votat un buget pentru 2025.
În ce privește o problemă delicată într-o țară zguduită în ultimii ani de scandaluri de corupție, liberalii au anunțat și crearea unui „parchet federal” la nivel național, Austria fiind una dintre ultimele țări din Uniunea Europeană care nu au încă unul.
În urma negocierilor între partide, conservatorii vor ocupa șase ministere sau secretariate de stat, social-democrații alte șase, iar liberalii două, potrivit rapoartelor de presă. Cel mai important lucru, pentru toți membrii coaliției, este să împiedice FPÖ să aibă acces la cele mai importante instituții.
Extremiștii ar fi produs primul guvern condus de extremă-dreaptă al Austriei după cel de-al Doilea Război Mondial, condus poate de președintele FPÖ prietenos cu Moscova și anti-UE, Herbert Kickl, care a militat pentru „remigrarea” în masă și pentru încetarea ajutorului pentru Ucraina.
Negocierile s-au prăbușit, totuși, din cauza diferitelor dezacorduri, inclusiv în ceea ce privește UE și politica de azil, precum și insistența FPÖ să primească controlul atât asupra ministerului de interne, cât și asupra ministerului de finanțe, o cerere pe care ÖVP a respins-o.
ÖVP și SPÖ au guvernat adesea Austria împreună în trecut într-o „mare coaliție”, dar au cea mai mică majoritate posibilă în noul parlament, cu un total de 92 din cele 183 de locuri. Adăugarea liberalilor din Neos a adus încă 18.
Acordul necesită încă aprobarea oficială din partea conducerii celor două partide mai mari și a două treimi dintre membrii Neos, la o convenție programată duminică.
FPÖ, care a câștigat popularitate de la alegeri și acum e creditat cu aproape 35%, ar putea câștiga acum și mai confortabil. Kickl a respins noul guvern ca fiind o „coaliție de învinși” și a cerut un nou vot rapid.
