Corespondență Dan Alexe // După summitul de la Londra: deșteptareа militară a Europei și dilema ucraineană
19 dintre principalii lideri europeni s-au întâlnit duminică, 2 martie, în Anglia, în prezența președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, la doar două zile după umilirea sa publică de către Donald Trump la Casa Albă. Ucraina și Europa se regăsesc acum deodată singure în fața Rusiei, iar liderii europeni au discutat despre posibila lansare a unui nou împrumut european pentru a pune în comun o parte din cheltuielile militare, așa cum s-a făcut împrumutând 750 de miliarde de euro pentru planul de redresare post-Covid. Joi 6 martie, la Bruxelles, când liderii se vor reuni din nou, Comisia Europeană, executivul UE, va prezenta celor douăzeci și șapte liniile generale ale „cărții sale albe” privind apărarea.
Summitul a avut ca principal scop găsirea unei poziții comune în privința Ucrainei, pregătind terenul pentru decizii concrete când liderii se vor reuni din nou joi, 6 martie, la Bruxelles.
Adevărul contabil este că UE a oferit până acum Ucrainei un ajutor financiar și militar mai mare decât cel al Statelor Unite (134 de miliarde față de 114 miliarde de euro), prin creșterea bugetului lor militar până la proporții nemaivăzute din 1990 încoace.
Graba cu care s-au reunit liderii europeni, dar și cei din Canada și Turcia, precum și secretarul general al NATO Mark Rutte, a fost declanșată de întâlnirea dezastruoasă a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cu Donald Trump și cu vicepreședintele SUA, JD Vance, vineri la Washington.
Europa a înțeles că trebuie să-și ia în sarcină de acum în bună parte soarta Ucrainei, odată cu propria sa apărare. La Londra, participanții au trecut în revistă ce poate oferi fiecare. De pildă, premierul britanic Keir Starmer a anunțat un pachet de împrumuturi de 2,7 miliarde pentru Kiev, dar și că Regatul Unit va urca de acum cheltuielile pentru apărare la 2,5% din PIB, în vreme ce Emmanuel Macron a vorbit de 3% pentru Franța.
Tot așa, Anglia și Franța, cele două puteri nucleare ale continentului european și partenere în NATO, au anunțat planuri pentru a discuta nu doar apărarea Ucrainei, sau cel puțin modalitatea de a găsi o pace justă, dar și de a asigura o protecție nucleară continentului european, deoarece umbrela nucleară americană ar putea curând să nu mai existe în Europa.
Cei doi au propus deocamdată, foarte concret, o încetare a ostilităților în Ucraina vreme de o lună. Deși atât Parisul, cât și Londra își mențin intenția de a trimite trupe la sol, ca forțe de interpunere, împreună cu alte națiuni, Macron a precizat totuși că asta nu se va putea întâmpla în următoarele săptămâni.
Așteptând summitul de joi, 6 martie, de la Bruxelles, rămâne ca liderii să reflecteze la avertismentul lui Emmanuel Macron: — «Dacă Putin nu e oprit, va merge peste Moldova și poate chiar peste România».
Finanțare europeană pentru Kiev
Ucraina va avea nevoie de o finanțare masivă și rapidă pentru a-i permite să cumpere armele de care are nevoie și pentru a o ajuta să se administreze civil: un ajutor financiar și militar suplimentar ar trebui, astfel, anunțat la summitul de la Bruxelles din 6 martie, la care va participa din nou Volodimir Zelenski.
O soluție rapidă pentru a găsi bani a fost sugerată de președintele lituanian Gitanas Nauseda: ca Uniunea să confiște cele 210 miliarde de euro de active rusești înghețate în Europa (și nu doar dobânda, cum se întâmplă astăzi). Apoi, Norvegia, membru NATO și partener UE, a anunțat că va mobiliza o parte din giganticul său fond suveran de 214 miliarde de euro în favoarea Kievului.
Cât privește problema desfășurării de trupe terestre, ridicată de Emmanuel Macron în februarie 2024, este clar că doar o mână de țări vor fi dispuse să facă acest lucru, în mod strict voluntar. Între timp, nu se pune problema renunțării la acțiunile diplomatice: francezii și britanicii vor propune Ucrainei și Statelor Unite propriul lor plan de pace pentru a încerca să readucă Washingtonul în joc.
O restructurare a NATO sub conducere franco-britanică
Mai presus de toate, va fi necesar ca europenii să accepte să se restructureze singuri, fără SUA, în materie de apărare, suplinind rolul pe care americanii l-au jucat în cadrul NATO din 1949 încoace. Fără o „națiune-pivot”, Europa militară riscă să fie neputincioasă. Asta va presupune cel puțin „crearea unui Consiliu de Securitate European”, printr-un tratat ad-hoc, așa cum a sugerat fostul premier francez Michel Barnier, ceea ce ar permite înlăturarea obiecțiilor Ungariei lui Viktor Orbán sau ale Slovaciei lui Robert Fico, ambele aliniate pe axa Moscova-Washington și care amenință deja să blocheze orice nou ajutor acordat Ucrainei. Pe de altă parte, acest lucru ar face posibilă implicarea Regatului Unit, a Norvegiei și poate chiar a Canadei, care și-a arătat interesul, ba chiar și a Turciei, care se implică din nou alături de europeni într-un soi de mini-NATO, fără SUA.
Cât privește UE propriu-zisă, extinderea scutului nuclear francez la întreaga Europă, o propunere mai veche a Parisului, este acum oficial pe masă, germanul Friedrich Merz solicitând discuții pe acest subiect cu Paris și Londra încă de la victoria sa electorală din 23 februarie. Dar această europenizare a forței nucleare franceze ar echivala într-adevăr cu acceptarea faptului că Franța, eventual împreună cu Regatul Unit, joacă un rol de lider în Europa în locul Statelor Unite.
După cum a spus-o pe rețeaua de socializare X estona Kaja Kallas, șefa diplomației europene: „Astăzi a devenit clar că lumea liberă are nevoie de un nou lider. Depinde de noi, europenii, să acceptăm această provocare”.
