Corespondență Dan Alexe // Summit UE-Ucraina: o „trezire europeană”, iar calea războiului e deocamdată evitată
O „trezire europeană”: așa a numit Emmanuel Macron concluziile summitului UE de joi, 6 martie, de la Bruxelles. Așa cum fusese înțelegerea tacită de la început, liderii europeni reuniți la Bruxelles au decis, joi, 6 martie, să-și continue ajutorul militar pentru Ucraina, însă fără participarea explicită a Ungariei lui Viktor Orbán. Dintre cei 27 de membri ai UE, așadar, 26 au semnat comunicatul final prin care se angajează să continue sprijinirea militară a Ucrainei, chiar și după retragerea SUA anunțată de Donald Trump.
Concluziile finale ale summitului de joi de la Bruxelles spun că „atingerea „păcii prin forță” necesită ca Ucraina să se afle în cea mai puternică poziție posibilă, având ca componentă esențială propriile sale capacități militare și de apărare robuste”, se arată în declarația comună. „Uniunea Europeană își menține angajamentul, în coordonare cu parteneri și aliați similari, să ofere sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic sporit Ucrainei și poporului său”.
„Aliații similari” despre care se vorbește în document sunt în primul rând Marea Britanie, Canada și Turcia.
Pentru Rusia, inamicul este acum Europa, iar nu Statele Unite, care, printr-o inversare spectaculoasă a alianțelor, a rupt legătura transatlantică și a abandonat soarta Ucrainei pentru a pune capăt unui război considerat secundar.
Declarațiile de amenințare ale Moscovei sunt, așadar, în continuă radicalizare, în timp ce Uniunea ar fi dorit, joi, în cadrul acestui summit extraordinar al șefilor de stat și de guvern, să decreteze o mobilizare generală pentru a se dota rapid cu o apărare credibilă, sporind în același timp ajutorul pentru Kiev pentru a compensa retragerea americană.
În sfârșit, liderii au mai discutat și despre planul anunțat marți de Ursula von der Leyen pentru a debloca până la 800 de miliarde de euro din cheltuieli suplimentare pentru apărare în următorii ani.
„Europa se confruntă cu un pericol clar și imediat și trebuie să fie capabilă să se protejeze, să se apere, așa cum trebuie să oferim Ucrainei mijloacele de a se proteja și de a lucra pentru o pace justă și de durată”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Planul Ursulei von der Leyen include ideea ca UE să împrumute mai întâi 150 de miliarde de euro care ar fi împărțite guvernelor UE pentru a finanța echipamente paneuropene în domenii precum apărarea antiaeriană și antirachetă, sisteme de artilerie, rachete, muniție, drone și alte nevoi militare.
Comisia urmează acum să slăbească regulile UE privind cheltuielile pentru a permite guvernelor să-și dezvolte armatele.
Rezultatul summitului de joi și documentul final, semnat de 26 fără participarea Ungariei, este undeva la mijloc, însă lasă Franța lui Emmanuel Macron în postura de lider al Europei, ca singura putere nucleară a UE și țara cea mai activă în chestiunea impunerii în continuare a sancțiunilor Rusiei și de țară doritoare de a trimite trupe de interpunere la sol în Ucraina.
