Corespondență Dan Alexe // Apărarea UE discutată la Strasbourg: Parlamentul European pe calea întăririi militare
Parlamentul European va discuta astăzi, în ședința plenară de la Strasbourg, o rezoluție privind viitorul apărării europene, așa cum s-ar prezenta potențial în absența colaborării cu SUA. Asta, după ce ieri, marți, 11 martie, parlamentul a votat în favoarea unui fond de susținere pentru Republica Moldova de aproape două miliarde de euro și s-a pronunțat în favoarea susținerii flancului răsăritean al Europei în fața agresiunii rusești.
Printre problemele discutate astăzi de Parlamentul European se pun unele precum împărțirea informațiilor între țările UE și NATO, colaborare veche care este în pericol, deoarece membrii devin din ce în ce mai precauți unul față de celălalt, iar cutremurul declanșat de Donald Trump riscă să înrăutățească lucrurile.
Există de mult timp tensiuni cauzate de neîncrederea dintre membrii tradiționali occidentali ai alianței și noii veniți din estul ex-comunist. Acest lucru s-a înrăutățit în urma atacului Rusiei asupra Ucrainei, când Ungaria pro-rusă, căreia i s-a alăturat mai recent Slovacia, au devenit țări considerate nesigure.
Dar acum trecerea SUA către sprijinirea Rusiei, sub conducerea lui Trump, zguduie nucleul alianței – determinând țările să se întrebe despre riscul de a împărtăși informații cu Washingtonul, lucru nemaiauzit până acum.
Confuzia în jurul fiabilității SUA s-a înrăutățit după alegerea lui Trump pentru postul de director de informații naționale a lui Tulsi Gabbard, ceea ce a provocat, de asemenea, îngrijorare.
Gabbard a arătat că îmbrățișează pozițiile rusești cu privire la războaiele din Ucraina și Siria și s-a întâlnit chiar cu fostul președinte sirian Bashar Assad, care fusese izolat de comunitatea internațională mai ales deoarece a folosit arme chimice împotriva propriilor săi cetățeni.
Împărțirea informațiilor între europeni, sau între cei 32 de membri ai NATO, nu a fost niciodată la fel de apropiată ca între structura anglo-saxonă numită Five Eyes (un grup intim care include SUA, Canada, Regatul Unit, Australia și Noua Zeelandă), în principal din cauza temerilor de scurgeri de informații și a suspiciunilor că unele agenții naționale de informații ar fi putut fi penetrate de ruși.
Împărtășirea informațiilor poate fi foarte puternică, așa cum s-a întâmplat atunci când administrația Biden a anunțat insistent despre pregătirile Rusiei de a ataca Ucraina, în 2021-2022, avertisment care nu a fost ascultat atunci.
Dar trei ani mai târziu și cu o schimbare politică decisivă sub Trump, rolul viitor al serviciilor de informații americane este pus sub semnul întrebării.
