O femeie din Soroca, condamnată la un an de închisoare pentru coruperea alegătorilor
Judecătoria Soroca a condamnat o femeie de 60 de ani la un an de închisoare cu suspendare pentru coruperea alegătorilor în cadrul alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional din 2024. Potrivit Procuraturii, aceasta a acționat în favoarea blocului electoral „Victoria – Победа”, lansat la inițiativa lui Ilan Șor, și a încercat să influențeze alegătorii prin promisiuni financiare.
Ancheta a stabilit că femeia a identificat mai multe persoane, le-a colectat datele personale și le-a instalat pe dispozitive aplicația PSB (Promsvyazbank), prin care urmau să primească bani pentru a vota conform indicațiilor. În acest scop, au fost transferate 2 500 de ruble rusești în contul unui intermediar, însă planul nu a fost dus la bun sfârșit, întrucât beneficiarii au renunțat după ce au fost informați despre consecințele legale ale acțiunilor lor.
Sentința pronunțată pe 10 martie 2025 prevede suspendarea executării pedepsei pe un termen de probă de doi ani. În instanță, inculpata și-a recunoscut vinovăția.
Reamintim că sancțiunile pentru coruperea electorală, introduse în Codul contravențional la mijlocul lunii august 2024, au fost aplicate pentru prima dată la alegerile prezidențiale și la referendumul republican privind aderarea la Uniunea Europeană. Potrivit autorităților, modificările legislative au vizat combaterea tentativelor de corupere a alegătorilor, inclusiv cele atribuite „grupului organizat Șor”, susținut de Kremlin, care ar fi pus la cale o amplă acțiune de influențare ilegală a rezultatelor scrutinelor din toamna anului trecut. Peste 130.000 de persoane sunt suspectate că și-ar fi vândut votul sau ar fi participat la coruperea alegătorilor.
În prezent, legea prevede amenzi între 25 000 și 37 500 de lei pentru persoanele care au acceptat sau au cerut bunuri, servicii ori avantaje necuvenite pentru a influența drepturile electorale la alegeri.
În decembrie 2024, deputații PAS au votat, în prima lectură, noi modificări la lege. Dacă proiectul va trece, persoanele care vor fi implicate în coruperea electorală, acționând în interesul unui grup criminal organizat sau al unei organizații criminale, vor risca amenzi de la 67.500 de mii de lei la 92.500 de lei sau închisoare de la patru la șapte ani. În cazul persoanelor juridice, amenda va ajunge până la 550 de mii de lei, cu privarea de dreptul de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la cinci ani sau cu lichidarea persoanei juridice.
Până în prezent, CNA a aplicat amenzi în valoare de peste 10 milioane de lei pentru cazuri de corupere electorală pasivă.
În același timp, la Curtea Constituțională au fost înregistrate zeci de sesizări care vizează verificarea constituționalității prevederilor legale aplicate pentru sancționarea alegătorilor acuzați că și-ar fi vândut votul la alegerile din 2024. În ianuarie, Înalta Curte a respins 94 de sesizări privind sancționarea coruperii electorale.
