Experți, după ce Putin a condiționat armistițiul în Ucraina: Singura lui mișcare reală este să tragă de timp
Răspunsul președintele rus Vladimir Putin privind un armistițiu complet de 30 de zile în Ucraina este mai degrabă un „nu” clar în termeni diplomatici, deși a lăsat loc pentru un „da” condiționat. Experții califică poziția Moscovei drept una „evazivă”, care ar urmări nu pacea, dar obținerea unui acord mai amplu, care să îi asigure un avantaj strategic pe termen lung.
Rusia „se învârte în cerc”, iar Vladimir Putin, care mizează pe o negociere directă cu președintele american Donald Trump, „trage de timp”, afirmă expertul WatchDog Andrei Curăraru. Analistul politic atrage atenția că, deși Moscova condiționează încetarea focului de „verificările” și „garanțiile” acordurilor, Rusia nu a respectat niciodată tratatele care nu i-au fost favorabile. Această atitudine sugerează că intențiile Moscovei nu sunt orientate către pace, ci mai degrabă spre obținerea unor condiții mai favorabile pe termen lung, prin câștigarea de timp, a mai declarat Curăraru.
Deși se laudă că atacă pe toate fronturile, Putin știe că pierde teren. SUA estimează pierderi rusești de 800-1.000 de soldați pe zi, iar mobilizarea „contra plată” nu ține pasul. Un armistițiu i-ar da timp să-și refacă forțele, ca după Minsk. Între timp, după o pauză scurtă, administrația Trump a reluat partajarea informațiilor cu Ucraina, restabilind un avantaj critic pentru Kiev. (…) Putin nu vrea pace, vrea să se simtă important. Să vadă dacă Trump îi oferă concesii, să-și refacă trupele, să transforme orice armistițiu într-o nouă fereastră pentru agresiune. Singura lui mișcare reală este să tragă de timp.
Expertul Ion Tăbîrță a avertizat că luptele militare din Ucraina vor continua în perioada următoare, chiar și în contextul în care Ucraina și SUA au ajuns la un acord pentru încetarea focului. În acest context, dar și având în vedere că mingea este acum pe terenul Rusiei, iar Kremlinul condiționează armistițiul, securitatea Republicii Moldova rămâne expusă riscurilor, consideră expertul. Potrivit lui Tăbîrță, evoluțiile de pe front vor avea un impact direct asupra țării noastre.
Este o condiționalitate. Deocamdată, Putin nu a răspuns afirmativ, ci evaziv, amânând un răspuns clar. Același lucru l-a spus și președintele american Trump, subliniind că răspunsul lui Putin nu este unul complet. Acest fapt nu are un impact imediat asupra statului nostru, însă consecințele vor fi resimțite în momentul în care se va ajunge la o decizie privind încheierea ostilităților militare. Atât timp cât războiul din Ucraina continuă, securitatea Republicii Moldova va fi vizată. Ceea ce se întâmplă acum în Ucraina și aceste discuții au un caracter local, care se referă strict la situația de pe linia frontului.
Cum ar putea evolua negocierile cu Rusia după armistițiu
Armistițiul, dacă se va ajunge la unul, va reprezenta doar un prim pas spre pace. Termenii acordului final vor depinde, în mare măsură, de poziția SUA – care rămâne incertă, a spus diplomatul american Daniel Fried, citat de DW.
Administrația Trump nu are o poziție unitară, există mai multe grupuri și nu este clar care dintre ele va prevala. Grupul „neo-reaganiștilor”, din care fac parte secretarul de stat Marco Rubio și consilierul pentru securitate națională Michael Waltz. Grupul „Asia First”, care consideră că Ucraina este o povară și vede principalele provocări în Asia. Un rol important în acest grup îl joacă Elbridge Colby, candidat pentru funcția de adjunct al secretarului Apărării. În cele din urmă, există „Grupul de la Ialta”, care consideră justificată împărțirea lumii între marile puteri – China, Rusia și SUA.
Un risc major pentru Kremlin este că, dacă va manifesta prea multă rigiditate, Donald Trump ar putea reacționa dur, a mai avertizat expertul american conform sursei citate.
Este posibil ca încrederea excesivă a lui Putin să joace în favoarea aliaților Ucrainei, dar nu trebuie să ne bazăm pe asta. El ar putea inițial să pară concesiv, acceptând armistițiul, iar apoi, în cadrul negocierilor, să impună condiții stricte: statut neutru pentru Ucraina, limitări privind forțele sale armate și interdicția prezenței trupelor străine.
Europarlamentarul Michael Gahler consideră, pe de altă parte, că o posibilă piedică în calea acordului ar putea veni chiar din partea Moscovei.
Există și un alt scenariu: Rusia va accepta armistițiul, dar nu îl va respecta. Așa s-a întâmplat și în trecut.
Ucraina și SUA au ajuns la un acord, pe 11 martie, în timpul negocierilor din Arabia Saudită. Kievul a acceptat armistițiul de 30 de zile propus de Washington inclusiv pe linia frontului. La rândul lor, SUA au acceptat să reia ajutorul militar și schimbul de informații cu Ucraina, pe care le-au suspendat în urma disputei dintre Trump și Zelenski în Biroul Oval, la sfârșitul lunii februarie.
După discuțiile din Arabia Saudită, o delegație a SUA a plecat la Moscova, pentru a negocia un posibil armistițiu cu Rusia, care a invadat militar țara vecină acum trei ani.
În seara zilei de 13 martie, la două zile de la negocierile dintre Kiev și Washington, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a anunțat că este de acord cu încetarea focului în Ucraina, dar cu anumite condiții. Putin s-a arătat preocupat mai ales de faptul că armata ucraineană ar putea profita de acest „răgaz” pentru a-și reface capacitatea de luptă.
Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a respins joi seara declarațiile lui Vladimir Putin, pe care le-a calificat drept „manipulatoare”. Zelenski l-a acuzat, totodată, pe Putin, că încearcă să tergiverseze răspunsul, pentru a continua războiul. Liderul de la Kiev a cerut, în acest context, ca presiunile asupra Moscovei să fie intensificate.
- Trump avertizează cu privire la sancțiuni „devastatoare” împotriva Rusiei dacă discuțiile eșuează
- Armistițiu în Ucraina // Liderii UE cer garanții de securitate pentru Kiev, iar Trump se declară pregătit să discute cu Putin
- Ucraina este de acord să întrerupă acțiunile militare pentru 30 de zile, SUA să reia livrările militare și schimbul de informații
- Republica Moldova face apel către Federația Rusă să accepte încetarea focului în Ucraina
