Corespondență Dan Alexe // Război în Ucraina: un nou summit UE planificat la Paris săptămâna viitoare
La Bruxelles a avut loc ieri un summit european excepțional, încheiat în noaptea trecută și destinat securității UE și situației actuale din Ucraina. Cel care a rezumat cel mai bine concluziile summitului de la Bruxelles a fost președintele francez Emmanuel Macron. El a vorbit despre ideea de a întări „stâlpul european” al NATO, care ar putea fi finanțat în bună parte prin împrumuturi comune, pentru a ajunge la nivelul celor 150 de miliarde pe care ar dori să-i găsească rapid președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
Președintele Consiliului European, António Costa, a apărat emiterea unei declarații comune a UE privind Ucraina, declarație care a primit sprijinul tuturor statelor membre, cu excepția Ungariei.
„Nu putem fi blocați pentru că Ungaria gândește diferit față de celelalte 26 de state membre”, a spus el.
Ca și în cazul ultimei întâlniri a liderilor europeni de acum două săptămâni, 26 de state membre ale UE – mai puțin Ungaria – au semnat o declarație comună privind sprijinul pentru Ucraina. Budapesta s-a opus, așa cum o face de mult, eforturilor comune de a sprijini Kievul, precum și acelei părți a declarației în care se reitera sprijinul UE pentru integritatea teritorială a Ucrainei.
În sfârșit, mai multe state membre doresc să meargă mai departe și sugerează lansarea unui mare împrumut, așa cum s-a făcut în timpul pandemiei de Covid. Uniunea Europeană a împrumutat atunci 800 de miliarde de euro. De această dată, nevoile sunt estimate a fi similare, însă Comisia Europeană a refuzat până acum să se angajeze în acest sens.
Se așteaptă acum o nouă conferință, săptămâna viitoare la Paris, la care vor participa și Canada și Marea Britanie, în încercarea de a recrea o structură militară comună de tip NATO, anticipând momentul în care Statele Unite ale lui Donald Trump s-ar putea retrage din Alianța militară occidentală.
Comisia Europeană dorește să permită statelor membre să dedice până la 1,5% din produsul lor intern brut (PIB) pe parcursul a patru ani cheltuielilor militare, fără teama de a încălca regulile bugetare care reglementează deficitele publice.
Ușa este lăsată deschisă, în anumite condiții, Turciei, precum și Marii Britanii de îndată ce aceasta va fi semnat un acord de parteneriat de securitate cu cei douăzeci și șapte, a precizat șefa diplomației europene Kaja Kallas. Ea a spus că speră că semnarea va fi posibilă înainte de un summit UE-Marea Britanie programat pentru luna mai a acestui an.
Comisia Europeană a identificat, de asemenea, sectoarele strategice în care ar trebui să aibă loc investițiile prioritare. Scopul principal este de a umple golurile din industria de apărare în ceea ce privește munițiile, apărarea antiaeriană, dronele și rachetele cu rază lungă de acțiune.
