Promo-LEX critică modificările propuse la Codul contravențional privind discursul de ură și dezinformarea online
Asociația Promo-LEX consideră că modificările propuse la proiectul de lege nr. 381 privind sancționarea discursului de ură și introducerea contravenției pentru „dezinformare online” sunt premature și ar putea avea efecte negative asupra aplicării legislației existente. Într-o opinie adresată Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului, asociația menționează că intervențiile legislative ar trebui realizate doar după o evaluare detaliată a impactului actualelor reglementări.
Promo-LEX atrage atenția asupra faptului că adăugarea expresă a „discursului sexist” în definiția discursului de ură din Codul contravențional este inutilă, deoarece această formă de exprimare este deja sub incidența legislației naționale și internaționale. De asemenea, organizația contestă includerea funcționarilor electorali printre persoanele protejate de prevederile privind discursul de ură, argumentând că aceștia nu reprezintă un grup vulnerabil conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.
În ceea ce privește propunerea de a introduce un nou articol în Codul contravențional privind „dezinformarea online”, Promo-LEX afirmă că această reglementare contravine principiilor clarității și previzibilității legii și nu face o distincție clară între dezinformare și discursul de ură. Organizația recomandă eliminarea acestei prevederi.
Promo-LEX subliniază că actualele reglementări privind discursul de ură se află încă într-o etapă incipientă de aplicare și că orice modificare legislativă ar trebui realizată abia după o evaluare comprehensivă a impactului acestora.
„În perioada 2022 – 2024, au fost pornite șapte dosare contravenționale cu privire la presupuse încălcări ale prevederii art. 52, alineat (3) Cod contravențional. Aceste date arată că procesul de aplicare a legii privind discursul de ură se află la o etapă incipientă. Intervenția în textul normei va afecta negativ acest proces, ajustarea cadrului legal fiind recomandată a fi realizată la o distanță de cel puțin cinci ani de zile și după realizarea unei evaluări comprehensive a modului de aplicare a acesteia”, se arată în opinia sursei citate.
Menționăm că inițiativa urma să fie supusă pe 21 martie consultărilor publice, dar a fost trimisă spre reexaminare, după ce reprezentanți ai opoziției și ai societății civile au avertizat asupra riscurilor de cenzură și încălcare a libertății de exprimare. Experți în domeniul mass-media și libertății de exprimare consideră că inițiativa, deși bine intenționată, este redactată neclar, greu de aplicat și deschide calea către posibile abuzuri.
