Sistemul penitenciar din Republica Moldova, sub presiune: lipsă de personal, condiții precare și acces limitat la servicii medicale
Lipsa personalului, violența între deținuți, influența subculturii criminale, supraaglomerarea din unele penitenciare, condiții de detenție rele și accesul limitat la servicii medicale sunt doar câteva dintre problemele care continuă să afecteze sistemul penitenciar din Republica Moldova. Constatările au fost făcute de membrii Consiliului pentru Prevenirea Torturii în Raportul „Siguranța și securitatea deținuților în sistemul penitenciar al Republicii Moldova: realități și perspective”, supus consultărilor la Parlament.
Penitenciarele din R. Moldova, arhipline. Câte persoane sunt deținute
Pentru prima dată în ultimii ani, numărul persoanelor condamnate aflate în detenție a crescut, susține Avocatul Poporului, Ceslav Panico. Dacă la începutul anului 2024 erau 5.695 de deținuți, la 1 ianuarie 2025 s-a ajuns la 5.844 – o creștere de 2,35%. Ombudsmanul atrage atenția că această evoluție ar putea indica o tendință îngrijorătoare: „Aceste evoluții nu țin doar de ANP și Ministerul Justiției, dar și de judecători, mecanismele de eliberare. Tendința aceasta însă trebuie întreruptă și înțeleasă de ce a avut loc”, a menționat Panico.
Cu toate acestea, Ombudsmanul a subliniat și o serie de măsuri pozitive implementate în anul 2024. Printre acestea se numără îmbunătățirea normelor minime de hrană, precum și ajustarea celor aplicate în instituțiile medicale penitenciare, în conformitate cu recomandările Institutului de Nutriție. A fost aprobat și un regulament privind examinarea medicală a deținuților grav bolnavi, iar Ministerul Justiției a emis un ordin care stabilește procedura de compensare a zilelor de muncă în regim privilegiat.
Pe lângă aceste măsuri, au fost inițiate investiții în infrastructura sistemului penitenciar: anumite blocuri au fost reconstruite, iar construcția unui nou penitenciar este deja în derulare. De asemenea, au fost majorate salariile angajaților ANP, a scăzut numărul de greve ale foamei și al incidentelor de agresiune asupra personalului.
Minorii, deținuți în condiții precare. Cel mai problematic penitenciar
Și copiii aflați în detenție se confruntă cu probleme grave privind condițiile de trai, accesul la servicii esențiale și lipsa de sprijin pentru reintegrare.
De exemplu, în Penitenciarul nr. 7 Rusca, unde pot fi încarcerate mame cu copii sub trei ani, a fost identificată o problemă gravă: lipsa unui buget destinat alimentației și produselor de igienă pentru copii. De asemenea, aceștia nu au contact cu lumea exterioară, ceea ce îi expune riscului de influență din partea subculturii carcerale.
La Penitenciarul nr. 11 Bălți, unde erau șase minori, principala problemă este starea precară a condițiilor materiale nesatisfăcătoare de detenție.
Situația cea mai critică a fost constatată la Penitenciarul nr. 10 Goian, destinat minorilor și tinerilor. Deși blocul fusese renovat recent, acesta a fost deteriorat semnificativ: celule distruse, grupuri sanitare fără geamuri sau uși, lipsă de iluminare și cabluri electrice scoase din pereți, a spus Avocatul Poporului pentru drepturile copilului, Vasile Coroi.
Deficit de personal, infrastructură precară și buget insuficient în penitenciarele din țară
Problemele din sistem sunt agravate de un buget insuficient și deficitul acut de personal, afirmă directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), Anatolie Falca. Potrivit acestuia, în prezent există aproximativ 400 de posturi vacante în sistem, ceea ce obligă personalul existent să facă față unui volum enorm de muncă.
„Am efectuat o vizită de noapte la Penitenciarul nr. 9 din Pruncul. În acel penitenciar se aflau 409 deținuți. La intrare, conform regulamentului de activitate, am fost întâmpinat de ofițerul de serviciu, care m-a salutat. L-am întrebat imediat câți angajați sunt în schimb. Mi-a răspuns: „Suntem cinci”. Cinci angajați pentru 409 deținuți. Așa cum spun colegii că sunt șase angajați la 600 deținuți, aceasta este realitatea. Noi nu fugim de ea. Ne străduim să facem față provocărilor cu resursele pe care ni le oferă statul”, a spus Anatolie Falca.
Oficialul a menționat și evoluția sistemului de supraveghere video din penitenciare. Dacă în 2010 existau numai 10 camere de supraveghere, astăzi funcționează peste 2.600 de camere în închisorile din țară. Cu toate acestea, mai sunt necesare circa 2.000 de camere pentru a acoperi integral zonele de risc: „Le instalăm cu prioritate în zonele vulnerabile, apoi în interiorul penitenciarelor. Dar e complicat să acoperim fiecare coridor – uneori echipamentele sunt distruse de deținuți și ajungem în instanță cu ei, fără șanse reale de recuperare a prejudiciului”.
Precizăm că un nou penitenciar, în Chișinău, ar putea fi deschis până la sfârșitul anului 2028. Noul sediu ar urma să fie construit pentru a fi înlocuit cu actualul Penitenciar nr. 13.
Clădirea va avea o capacitate de 1.050 de locuri, comparativ cu 1.536 atât cât este în prezent, iar valoarea totală a proiectului este estimată la 75,9 milioane de euro. Odată cu construcția acestui penitenciar, autoritățile își exprimă speranța că vor putea soluționa principala cauză de condamnare a Republicii Moldova la CtEDO și anume condițiile inumane de detenție.
Potrivit ultimelor date, în prezent, în închisorile din Republica Moldova sunt deținute aproximativ 5800 de persoane.
