Experți: Rusia folosește teroarea drept armă în negocieri, fără intenții reale de pace

Atacurile Federației Ruse asupra infrastructurii civile din Ucraina sunt „crime de război” și fac parte dintr-o strategie premeditată de intimidare a societății ucrainene, care încalcă convențiile internaționale. Într-un interviu pentru Moldova 1, expertul în securitate Pavel Horea consideră că aceasta este o tactică de teroare a Kremlinului, „menită să pună presiune pe administrația de la Kiev în contextul negocierilor”. Și expertul în politici UE, Laurențiu Pleșca, a atenționat, în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1, că Rusia nu are intenția de a înceta focul și blochează deliberat procesul de negociere.
Vedem aceeași tactică: lovirea zonelor civile pentru a crea panică și a manipula procesul de negociere. Rusia are ca obiectiv principal ocuparea celor patru regiuni pe care și le-a inclus în Constituție în anul 2022. Totodată, încearcă să pună presiune pe regiunile din nord-estul Ucrainei și să mai captureze o parte din teritoriu, în perspectiva negocierilor care urmează, pentru a obține o poziție de forță și a influența administrația de la Kiev.
Referindu-se la atacurile cu rachete asupra zonelor civile din Ucraina, acesta subliniază că ele nu pot fi considerate erori. „Dacă vorbim despre două rachete care au lovit simultan aceeași locație, este clar că vorbim despre un atac premeditat. Rusia are mijloace suficiente de recunoaștere pentru a ști exact ce ținte lovește.”
Expertul a amintit că, în cei trei ani de război, niciun compromis privind încetarea focului nu a fost atins în perioadele de sărbători. „Poate, în urma presiunilor din partea administrației de la Casa Albă și a unui ultimatum adresat Moscovei, va fi posibil ca, până la sfârșitul acestei luni, să se ajungă la o formulă de încetare a focului.” Interviul oferit de expertul în securitate, Pavel Horea poate fi accesat AICI.
Totodată, expertul în securitatea Uniunii Europene, Laurențiu Pleșca, atrage atenția că „strategia de teroare psihologică asupra populației civile din Ucraina" blochează deliberat procesul de negociere. În ciuda eforturilor internaționale, Moscova nu dă semne că ar urmări o soluție reală de pace.
Vedem o dinamică mai mare din partea partenerilor europeni, inclusiv dislocarea de trupe franceze și britanice în vestul Ucrainei, dar și un efort susținut pentru conturarea unui plan de pace care să includă garanții clare de securitate pentru Kiev.
Pleșca a comentat și inițiativa generalului american în rezervă, Keith Kellogg: „Ucraina ar putea fi divizată, iar în perioada post-conflict ar putea fi susținută cu trupe franceze și britanice, în zone de control aliate – dar fără implicarea soldaților americani." Hărțile vehiculate în mediul internațional conturează un scenariu în care Ucraina își păstrează granițele actuale. „Orice compromis viabil trebuie să asigure că Federația Rusă nu va repeta agresiunea, așa cum s-a întâmplat în 2014 și în 2022.”
Propunerea de armistițiu temporar a fost acceptată de Kiev, dar ignorată de Moscova. „Rusia nu doar că a refuzat propunerea, ci a intensificat atacurile asupra infrastructurii civile, într-o strategie de război psihologic și demoralizare a populației ucrainene." Potrivit expertului, reacția SUA este rezervată. „Ne-am fi așteptat la o poziție mai fermă din partea Washingtonului, mai ales în fața atacurilor brutale asupra civililor. Deși dețin instrumente economice puternice, Statele Unite evită aplicarea unor sancțiuni mai dure."
În ciuda eforturilor diplomatice, Rusia și Ucraina continuă să se atace reciproc. Amintim că, la începutul lunii aprilie, armata rusă a lansat un atac cu rachete asupra orașului Krivoi Rog, în care 19 persoane au murit, inclusiv nouă copii, și peste 70 de locuitori au fost răniți. Duminică, a urmat un nou atac rusesc cu rachete balistice asupra Sumî. 34 de persoane au decedat, iar alte 117 persoane au fost rănite. Președintele Zelenski a făcut apel la un răspuns ferm al comunității internaționale. Miniștrii de Externe ai țărilor comunitare au discutat, la Luxemburg, despre garanțiile de securitate pentru Ucraina, precum și noi sancțiuni împotriva Rusiei și un sprijin militar extins pentru Kiev.