Veaceslav Ioniță: „Îmbătrânirea și migrația lovesc dur piața forței de muncă”
Din cei peste 2 milioane 400 de mii de moldoveni apți de muncă, doar 630 de mii lucrează oficial, potrivit datelor economistului Veaceslav Ioniță. Totodată, acesta a menționat că suntem într-un proces de îmbătrânire a populației, iar al doilea factor care lovește dur asupra pieței forței de muncă este migrația. Precizări în acest sens au fost făcute la emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.
„Suntem într-un proces de îmbătrânire a populației, iar pe de altă parte, avem un număr tot mai mic de copii care se nasc. Ca rezultat, în general, numărul populației apte de muncă a scăzut cu peste 200 de mii. Unicul grup de vârstă care a crescut, cei de la 65 de ani în sus. Doar numărul pensionarilor a crescut în ultimii 10 ani, cel mai tare s-a accentuat lucrul acesta, iar restul suntem într-o scădere continuă. Aproape 40% din populația cu vârsta de muncă sunt peste hotare în condiția în care 10 ani în urmă erau 22%. Deci, avem o migrație puternică, anume populații în vârsta de muncă, în special a celor tineri de la 15 până la 34 de ani.
Potrivit lui Veaceslav Ioniță, este îmbucurător faptul că munca la negru în ultimii ani de zile a înregistrat o scădere:
„Din păcate, nu crește munca la alb, dar cea la negru scade. Avem câteva sectoare vulnerabile: primul este agricultura, unde sunt cei mai mulți, doi - sunt construcțiile, trei - sfera de servicii. Deci, în aceste trei sectoare lucrează aproape toată sfera de servicii, Horeca am în vedere, hoteluri, restaurante”.
Vicepreședinta Comisiei parlamentare protecție socială, sănătate și familie, Marina Morozova, a vorbit la emisiunea „Zi de Zi” despre impactul negativ al salariilor în plic, cum afectează acest fenomen economia țării și ce riscuri există pentru angajați și angajatori:
„Toți trebuie să știm riscurile care ne pasc în cazul în care acceptăm sau oferim un salariu în plic. În primul rând, este super angajatul pentru că acel salariu nu este impozitat, nu merge la stagiul de cotizare. În timp, aceste persoane nu primesc indemnizațiile pentru creșterea copiilor, o indemnizație de maternitate care ar fi calculată din salariul care trebuie să fie unul oficial. Acești angajați nu vor avea o pensie care, de fapt, se calculează din acel salariu oficial care trebuie arătat. Pe de altă parte, angajatorii sunt cei care riscă pentru că sunt controale din partea Inspectoratului Muncii referitor la munca nedeclarată”
Cele mai mici salarii le primesc cei care lucrează în domeniul agricultură, iar cele mai mari salarii le revin angajaților din domeniul IT, susține Marina Morozova. Ea a specificat că sunt purtate în permanentă discuții și se caută soluții pentru o creștere a salariilor în toate domeniile:
„Unele sectoare sunt foarte, foarte bine plătite și aici vorbim despre IT - cu salarii medii în jur de 34.000 de lei. Sectorul IT rămâne unul dintre cele mai atractive pentru specialiști. Totodată, sectorul construcție, cererea pentru muncitori calificați, precum sudori, ingineri, la fel este foarte înaltă, iar salariile cresc, sunt de la 20-30.000 de lei pe lună. În agricultură, unele salarii sunt încă mici, dar se investește foarte mult, sunt foarte multe granturi, sunt foarte multe subvenții din partea statului pentru a dezvolta această ramură și inclusiv salariile pe care le primesc oamenii din agricultură.”
Amintim că, începând cu 1 ianuarie 2025, salariul minim lunar în Republica Moldova a fost stabilit la 5.500 de lei pentru un program complet de muncă de 169 de ore pe lună. Aceasta reprezintă o creștere de 10% față de salariul minim anterior de 5.000 de lei și de 46,6% comparativ cu anul 2021, când salariul minim era de 2.935 de lei. Măsura a fost adoptată de Guvern în ședința din 18 decembrie anul trecut și a fost publicată în Monitorul Oficial pe 19 decembrie 2024.
Potrivit unei solicitări comune adresate prim-ministrului Dorin Recean de către Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova (CNPM), salariul minim în Republica Moldova ar trebui să fie majorat la 6000 de lei începând cu 1 iulie. Reprezentanții sindicatelor și patronatelor au precizat că această inițiativă este „esențială pentru combaterea sărăciei în muncă și reducerea inegalităților sociale”, și au îndemnat toate statele candidate la UE să facă progrese în acest sens.
Pe parcursul ultimilor trei ani, salariul minim a crescut de la 2935 de lei la 5500 de lei – o majorare de 87%, cea mai mare din istoria țării, potrivit Guvernului. O situație similară a fost înregistrată și la salariul mediu, care a crescut de la 9116 (450 EUR) lei în 2021, la 16100 lei (800 EUR), prognozat pentru anul 2025.
CITEȘTE ȘI:
