R. Moldova a coborât în clasamentul libertății presei. Expert: Atacurile și presiunile economice, printre cauze
Republica Moldova s-a clasat pe locul 35 în Indicele mondial al Libertății Presei 2025, realizat de organizația Reporteri fără Frontiere (RSF), coborând patru poziții față de anul precedent. Potrivit clasamentului, Moldova se află într-o zonă considerată „satisfăcătoare”, anticipată de Armenia și Slovenia.
Indicele, care analizează nivelul de libertate al presei în 180 de țări și teritorii, reflectă o degradare globală semnificativă, marcată în special de presiuni economice din ce în ce mai mari asupra jurnaliștilor și instituțiilor media. Republica Moldova a obținut un scor de 73,36 puncte și este marcată cu galben pe harta interactivă RSF, indicând o situație generală satisfăcătoare. Cu toate acestea, clasarea este mai slabă decât în 2024, când țara ocupa poziția 31, continuând tendința de scădere începută în 2023, când se afla pe locul 28.
Jurnaliștii, ținta atacurilor online și a presiunilor juridice
Securitatea jurnaliștilor și aspectul legal se numără printre factorii care au contribuit la schimbarea poziției în clasament, a explicat președinta Consiliului de Presă, Viorica Zaharia, într-un comentariu pentru Teleradio-Moldova.
„Am avut foarte multe atacuri cibernetice asupra platformelor online ale jurnaliștilor (…) Furturi de identitate a jurnaliștilor, hărțuire pe online, atacuri pe online foarte multe. De asemenea, am avut atacuri asupra jurnaliștilor în spațiul nevirtual”, a declarat Zaharia.
Baza juridică este un alt aspect menționat de Viorica Zaharia: „Se referă la nepedepsirea persoanelor care atacă presa, exercitarea presiunilor juridice asupra redacțiilor sau dificultăți în asigurarea accesului la informați”.
Cu toate acestea, Zaharia spune că suntem pe o poziție foarte bună, în special comparativ cu 2020, când ocupam locul 91 în clasament, și 2021, când eram pe 89: „Sper să ne menținem pe aceleași locuri și în anii următori”.
Deși atacurile fizice împotriva jurnaliștilor sunt cele mai vizibile forme de abuz, RSF subliniază că presiunea economică reprezintă o amenințare mai puțin evidentă, dar profundă. În 2025, indicatorul economic al Indexului a atins un minim istoric, ceea ce a determinat RSF să clasifice pentru prima dată situația globală a presei ca fiind „dificilă”.
Întrebată de aspectul economic, președinta Consiliului de Presă spune că acesta influențează vulnerabilitatea redacțiilor din țară, care are o piață mică unde „este greu să vinzi publicitate și să convingi oamenii să plătească pentru informație”. Potrivit expertei media, vulnerabilitatea s-a amplificat cu apariția internetului și retragerea donatorilor americani din acest an.
Pe plan global, primele trei poziții în clasament sunt ocupate de Norvegia, Estonia și Țările de Jos, în timp ce România se află pe locul 55, iar Ucraina pe locul 62. La polul opus, în categoria „stare foarte gravă”, se află 42 de țări, printre care China, Coreea de Nord și Eritreea. RSF atrage atenția că numărul statelor aflate în această categorie a crescut în ultimul an.
Organizația definește libertatea presei ca fiind capacitatea jurnaliștilor, individual sau în colectiv, de a selecta, produce și difuza informații în interes public, fără interferențe politice, economice, legale sau sociale și în absența amenințărilor fizice sau psihologice.
Amintim că, în fiecare an, la 3 mai, în întreaga lume este sărbătorită Ziua Mondială a Libertății Presei, zi în care sunt marcate principiile fundamentale ale libertății presei și este adus un omagiu jurnaliștilor care și-au pierdut viața în timpul exercitării profesiei.
Această zi a fost proclamată de către Adunarea Generală a ONU în anul 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de-a XXVI-a sesiuni a Conferinței General a UNESCO, din anul 1991.
