Cum au evoluat negocierile de pace ruso-ucrainene în cei trei ani de război?
Negocierile de pace ruso-ucrainene încep astăzi la Istanbul, la 3 ani distanță de la ultimile tratative directe. În weekend, președintele rus Vladimir Putin a propus reluarea discuțiilor și a menționat că dorește ca acestea să continue de la punctul în care s-au oprit în 2022.
Unde și când au avut loc primele negocieri de pace?
Primele negocieri de pace pentru încetarea războiului din Ucraina au avut loc pe 28 februarie la patru zile după invazia la scară largă a Rusiei unde negociatorii ruși și ucraineni s-au întâlnit în Belarus. Ulterior, aceștia au purtat discuții prin videoconferință, înainte de a se întâlni din nou în persoană la Istanbul, pe 29 martie. După aceea, au făcut schimb de mai multe proiecte de acord de pace până la jumătatea lunii aprilie, înainte ca discuțiile să fie întrerupte, notează Reuters.
Documente publicate anul trecut de The New York Times arată că Ucraina era dispusă să devină o națiune neutră, nealiniată și fără arme nucleare, fără prezență militară străină pe teritoriul său. Aceasta ar fi exclus aderarea la NATO, dar ar fi permis aderarea la Uniunea Europeană. În cadrul acordului, Ucraina ar fi primit garanții de securitate de la un grup de state, incluzând cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU: Marea Britanie, China, Rusia, Statele Unite și Franța.
Proiectul parțial convenit stipula că statele garante, inclusiv Rusia, ar respecta suveranitatea Ucrainei și ar evita orice amenințare sau utilizare a forței împotriva acesteia. De asemenea, se propunea desfășurarea de discuții timp de 10-15 ani privind statutul Crimeei, regiune anexată de Rusia în 2014.
Care au fost principalele puncte de divergență?
Statele garante ar fi trebuit să ofere asistență Ucrainei, inclusiv „închiderea spațiului aerian deasupra Ucrainei și furnizarea de armament”, în cazul unui atac, pentru a menține securitatea unui stat permanent neutru. Rusia a dorit ca orice decizie să fie aprobată unanim de statele garante, ceea ce i-ar fi oferit drept de veto.
Dezacorduri majore au existat între cele două părți în privința dimensiunii și capacităților forțelor armate ucrainene. Ucraina era pregătită să limiteze numărul militarilor la 250.000, cu un arsenal de 800 de tancuri și un plafon de 280 km pentru razele de acțiune ale rachetelor. Rusia, însă, solicita o capacitate mai restrânsă: 85.000 de militari, 342 de tancuri și o rază de acțiune de 40 km.
De asemenea, Moscova a cerut ca limba rusă să fie recunoscută ca limbă oficială în Ucraina și să se elimine, în viziunea sa, discriminarea împotriva vorbitorilor de rusă, acuzație respinsă de Kiev. În plus, Rusia a solicitat abrogarea „legilor ce promovează nazificarea și glorificarea nazismului,” acuzații combătute de Ucraina ca fiind nefondate.
De ce au eșuat negocierile?
Până în aprilie 2022, situația de pe câmpul de luptă părea să se întoarcă în favoarea Ucrainei. Aceasta reușise să respingă forțele rusești din jurul Kievului și să prezinte lumii dovezi ale crimelor de război comise de Rusia, ceea ce a provocat condamnarea internațională, deși Moscova le-a negat. În același timp, țările occidentale își intensificau ajutorul militar pentru Kiev și aplicau sancțiuni mai dure împotriva Moscovei – factori care au făcut Ucraina mai puțin dispusă să cedeze în fața cererilor Rusiei, conform unei relatări detaliate a negocierilor de pace publicate în revista Foreign Affairs de istoricul Sergey Radchenko și analistul Samuel Charap.
Ce s-a schimbat de la eșecul negocierilor?
Negocierile inițiale s-au concentrat în principal pe probleme de suveranitate, dar poziția Rusiei s-a înăsprit între timp, incluzând acum cerințe specifice legate de teritoriu.
Președintele rus, Vladimir Putin a declarat, în iunie 2024, că Ucraina trebuie să se retragă complet din regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson, pe care Rusia le revendică, deși le controlează doar parțial. Ucraina nu va recunoaște niciodată legal ocupația rusă asupra teritoriului său, afirmă autoritățile de la Kiev. De asemenea, Zelenski a recunoscut că, în prezent, forțele ucrainene nu pot recupera întreg teritoriul pierdut, dar crede că ar putea reuși în timp, prin mijloace diplomatice.
Care sunt mizele negocierilor de pace de astăzi la Istanbul, la trei ani distanță?
Vladimir Putin continuă să amâne implementarea unui acord temporar de pace sau încetare a focului, încercând să-și consolideze controlul asupra teritoriilor Ucrainei, a declarat expertul în regiunea Mării Negre, Mihai Isac, într-un interviu pentru Radio Moldova. Potrivit acestuia, în pofida armistițiilor anunțate cu ocazia sărbătorilor pascale și a zilei de 9 mai, Rusia a încălcat aceste acorduri, iar presiunile internaționale pentru reluarea negocierilor continuă să crească. Mihai Isac se arată pesimist în privința încheierii rapide a unui acord de pace în Ucraina:
Este puțin probabil să vedem o pace încheiată curând. În același timp, observăm numeroase demersuri pentru a aduce cele două părți la masa negocierilor. Presiuni vin atât din partea statelor occidentale asupra Federației Ruse – recent, Uniunea Europeană a anunțat un nou pachet de sancțiuni – cât și din partea unor aliați ai Rusiei, cum ar fi China și Brazilia. Vedem în același timp vizita lui Donald Trump în Orientul Mijlociu, unde acesta are întrevederi cu reprezentanți din Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, care sunt în relații destul de bune cu Federația Rusă.
Potrivit lui Mihai Isac, Rusia dorește cu orice preț ridicarea sancțiunilor și recunoașterea anexărilor teritoriale. În schimb, Ucraina, sprijinită de SUA, UE și Canada, refuză orice cedare teritorială forțată. Este dificil de anticipat poziția administrației Trump, mai ales că liderul american și-a exprimat nemulțumirea față de modul în care Vladimir Putin gestionează aceste negocieri. De asemenenea solicitările lui Putin privind încetarea focului devin tot mai ambițioase, contestând inclusiv legitimitatea lui Volodimir Zelenski și cerând recunoașterea internațională a teritoriilor ocupate, a adăugat Mihai Isac.
Expertul a subliniat că Federația Rusă ar putea folosi negocierile ca o strategie de a-și întări poziția pe teren:
Mă aștept ca aceste tratative să fie dublate de demersuri concrete ale Rusiei pentru a forța Ucraina să accepte condiții mai severe decât ar fi dispusă în prezent. Totul depinde de evoluțiile politice din statele membre UE și din SUA, având în vedere că sprijinul material și militar provine în mare parte din aceste țări. Dacă vor avea loc negocieri în Turcia, Rusia va încerca probabil să impună noi condiții pentru a complica activitatea comisiilor și a spori presiunea asupra Ucrainei.
La 14 mai, ambasadorii UE au convenit asupra celui de-al 17-lea pachet de sancțiuni ale blocului comunitar împotriva Rusiei, care vizează în principal flota sa fantomă de petroliere, transmite The Kyiv Independent. Măsurile vizează aproape 200 de nave ale flotei fantomă a Rusiei, 30 de companii implicate în eludarea sancțiunilor și 75 de sancțiuni împotriva entităților și persoanelor legate de complexul militar-industrial rus.
Discuțiile privind cel de-al 17-lea pachet au început la scurt timp după ce UE a adoptat cel de-al 16-lea pachet la 24 februarie. Ultimul pachet a vizat flota fantomă, instituțiile financiare, entitățile implicate în complexul militar-industrial rus și multe altele.
Președintele Volodimir Zelenski și liderii Regatului Unit, Franței, Germaniei și Poloniei s-au angajat să impună sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei dacă Kremlinul nu acceptă propunerea lor de încetare necondiționată a focului pentru 30 de zile.
