De la soare la stabilitate: cum se pregătește Republica Moldova pentru viitorul energetic
Regenerabilele acoperă aproape 30 la sută din consumul de curent în Republica Moldova. Pare o veste bună, dar apare o problemă: în orele de vârf de soare, producția e mai mare decât poate duce sistemul. Așadar sunt necesare baterii mari și extinderea rețelei. Responsabilii de la energie vor să atragă investiții private și să dezvolte mixul energetic inclusiv cu centrale pe gaz.
Potrivit estimărilor, investițiile în baterii costă aproximativ 200 de mii de euro pe megawatt.
„Acei din business vin deja cu interes de investiții în capacități de stocare, în capacități de echilibrare, și nu doar dezvoltarea sectorului de regenerabile. Este îmbucurător acest fapt, pentru că anume acest interes demonstrează evoluția acestui sector, acestei industrii în Republica Moldova”, constată directoarea executivă a Asociației Businessului European (EBA), Mariana Rufa.
Potrivit ministrului Energiei, Dorin Junghietu, sistemul electroenergetic moldovean ar avea nevoie de baterii de cel puțin 70 de megawați și de turbine pe gaz de 40 de megawați. Există deja un proiect cu finanțare din planul european de creștere economică. Responsabilii de la Guvern vor să atragă investiții private, urmează licitații pentru capacități de producție și stocare. Asta înseamnă garanții că firmele își vor întoarce investiția în următorii 15 ani.
„Noi deja atingem prin capacitățile instalate volumele consumate de energie electrică la orele de vârf. Dacă energia solară poate fi convertită în timpul zilei +- 600 de megawați, noi trebuie să fim capabili ca această energie să o folosim în orele de vârf. Pentru a putea îndeplini acest obiectiv, trebuie să stocăm energia”, menționează Dorin Junghietu.
Statul român are proiecte strategice deschise pentru Republica Moldova - reactoarele nucleare trei și patru de la Cernavodă și altele modulare, exploatarea gazelor din Marea Neagră. Sistemul electroenergetic românesc se bazează și pe energia hidroelectrică, și pe regenerabile. Așadar România poate deveni un hub important de energie în sud-estul Europei.
„România are acest potențial și trebuie să folosim acest potențial nu doar pentru a ne sprijini, a ne ajuta frații de dincolo de Prut, ci și pentru a face din sectorul energetic al României un motor de competitivitate”, a declarat Cristian-Silviu Bușoi, secretar de stat la Ministerul Energiei de la București.
Mixul energetic al Republicii Moldova este dominat de importuri din România, în timp ce producția locală se bazează pe centralele termice de la Chișinău și Bălți. Totodată, ponderea surselor regenerabile este în creștere, ajungând săptămâna trecută la 36%, ceea ce indică o tranziție treptată către un sistem energetic mai sustenabil.
