Un nou statut casele de cultură. Ele își vor putea stabili de sine stătător statutul juridic
Casele de cultură din Republica Moldova vor deveni independente și își vor putea stabili de sine stătător statutul juridic, în funcție de necesitățile și prioritățile comunității. Regulamentul care stabilește pașii acestei reforme stipulează, între altele, și un mecanism pentru asigurarea transparenței întregului proces. Este un parcurs care se impune, pentru ca aceste instituții să poată atrage fonduri din exterior, susține ministrul Culturii, Sergiu Prodan.
Potrivit noului Regulament aprobat, directorul casei de cultură va fi selectat prin concurs, pentru un mandat de patru ani. El va fi responsabil de activitatea instituției, registrul de evidență, programul și raportul anual de activitate.
De asemenea, pentru asigurarea transparenței și a bunei gestionări, Regulamentul propune constituirea unui Consiliu administrativ al casei de cultură, care va avea în componență reprezentanți ai fondatorului, ai Direcției Cultură a municipiului sau raionului și un reprezentant al societății civile.
Ministrul Culturii, Sergiu Prodan, crede că, astfel, casele de cultură vor putea să atragă mai ușor resurse financiare externe și să stabilească parteneriate.
„Este un pas înainte important pentru că după cum bine știți, în Legea Culturii nici nu figura noțiunea de casă de cultură și iată că, în vara acestui an, am reușit să introducem în lege această noțiune și acum venim cu un prim regulament de funcționare și organizare a activității pentru casele de cultură. Asta va da posibilitate caselor de cultură să încheie contracte directe pentru organizarea manifestațiilor culturale în localitățile în care sunt amplasate”, menționează ministrul Culturii, Sergiu Prodan.
În prezent, în Republica Moldova sunt active peste 1200 de case de cultură, care se subordonează autorităților publice locale.
