Justiție

Opinie: Instituțiile statului puteau preveni eliberarea din pușcării a deținuților pe viață

Modificările aduse Legii amnistiei au fost votate fără o analiză riguroasă, iar lipsa unei prevederi explicite care să interzică aplicarea cumulativă a beneficiilor pentru unii condamnați pe viață a dus la situații neprevăzute, constată expertul WatchDog, Alexandru Bot. Într-un interviu pentru Moldova 1, el a declarat că Ministerul Justiției trebuie să ia măsuri de supraveghere, iar ancheta internă să continue.

Potrivit expertului, instituțiile statului poartă responsabilitatea pentru modificările Legii amnistiei, care necesită revizuire.

„Pentru a evita asemenea contradicții - aplicarea de beneficii cumulative și situații când avem deținuți eliberați - trebuie, în primul rând, să reglementăm clar că aceste consecințe nu se vor produce. Era recomandabil ca în Legea amnistiei să fie o interdicție: odată ce se aplică pentru reducerea pedepsei sau comutarea pedepsei, nu se poate aplica pentru alte mecanisme care duc la eliberare. Or exact asta s-a întâmplat în cazul acelor deținuți care au fost eliberați”, a constatat expertul.

Alexandru Bot susține că și magistrații trebuie să evalueze contextul, gravitatea faptelor și să acționeze responsabil, conștienți de impactul imediat al deciziilor lor.

„Rolul judecătorului este unul determinant, fiindcă, în ultimă instanță, această lege, această apreciere pozitivă din partea Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) nu funcționează automat. Ea trebuie trecută numaidecât prin filtrul magistratului, care decide, raționalizează asupra anumitor date pe care le are în față. Când decide eliberarea unui deținut, comutarea pedepsei, judecătorul trebuie să înțeleagă că actul are consecințe imediate și nu poate să facă o trimitere superficială la lege. (...) Investigațiile trebuie să meargă pe linia Consiliului Superior a Magistraturii, să vedem cum a operat magistratul aceste eliberări”, explică expertul.

Prin crearea comisiilor speciale, anunțată astăzi de ministra Justiției Veronica, Mihailov-Moraru, cu misiunea de a preveni derapaje asemănătoare, instituția ar urmări să exercite un control mai strict asupra acestor procese, crede Alexandru Bot.

„Tot din structurile ministerului au fost desemnați funcționarii din cadrul ANP. Respectiv, se prezumă că aceștia vor acționa în spiritul legii și nu vor admite anumite derapaje. Această măsură va îmbunătății situația, dar putea fi prevenită. Până în prezent puteau fi luate măsuri de supraveghere strictă anume a acestor procese”, a conchis el.

Potrivit unei anchete realizate de Ministerul Justiției, modificările aduse Legii amnistiei au creat vulnerabilități în sistemul de justiție penală și au permis comutarea prea facilă a pedepsei detențiunii pe viață și eliberarea din penitenciare a unor persoane condamnate pentru infracțiuni extrem de grave. În urma investigației, trei funcționari au fost suspendați, iar 10 angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor și șase din Penitenciarul nr. 17 Rezina vor fi cercetați disciplinar. Totodată, cinci persoane, care între timp au părăsit sistemul, ar putea fi investigate penal.


Potrivit datelor Administrației Naționale a Penitenciarelor, mai mulți deținuți condamnați la detenție pe viață au fost eliberați în 2024 și 2025. În total, 24 de condamnați pe viață au avut sentințele revizuite, fie prin comutarea pedepsei în termene fixe, fie prin aplicarea liberării condiționate. Printre cazurile notabile se numără Alexandr Sinigur, condamnat pentru omoruri la comandă, reținut la scurt timp după eliberare, și Iurie Radulov, lider al unei grupări criminale, care a părăsit țara după eliberare, dar a fost localizat ulterior.

Citește mai mult