Risc de fragmentare a electoratului proeuropean în pragul alegerilor. Planurile partidelor extraparlamentare
Deși campania electorală oficială pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie încă nu a început, scena politică din Republica Moldova se încălzește vizibil, cu declarații puternice, acuzații și negocieri intense între partidele și blocurile proeuropene. Într-o intervenție în emisiunea „La 360 de grade” de la Radio Moldova, mai mulți reprezentanți ai partidelor extraparlamentare au împărțit opinii despre arhitectura viitorului Parlament și șansele formării unei majorități proeuropene.
Partidul Național Moldovenesc nu a luat încă o decizie finală privind modul de participare la scrutin - fie cu o listă proprie, fie într-un bloc electoral, a precizat liderul formațiunii, Dragoș Galbur. Acesta a adăugat că în societate există un apel clar către partidele proeuropene de a se uni pentru a nu dispersa voturile și a preveni o victorie a forțelor de stânga sau proruse. Totuși, unele sondaje indică o cotă mare de indeciși, până la 26% dintre alegători, ceea ce oferă teren pentru a convinge cetățenii să iasă la vot și să opteze pentru un partid proeuropean, a spus Dragoș Galbur.
„Timp mai este. Într-adevăr, deja se simte febra campaniei electorale, ea nu se oprește niciodată. A doua zi după alegeri, începe din nou campania electorală. Am avut în ultimele luni mai multe discuții cu alte partide politice, evident de dreapta, proeuropene, în vederea și a fuzionării, și a creării unui bloc electoral. Discuțiile încă mai continuă, timp mai este. De ce zic de bloc electoral? Pentru că, da, există acest mesaj din societate: uniți-vă, consolidați-vă, vă rog, nu lăsați votul să se piardă sau să meargă spre, nu știu, spre stânga, spre ruși sau, mai grav, un fenomen pe care îl vom simți la toamnă, va fi absenteismul”, a subliniat Dragoș Galbur.
Partidul Social Democrat European și-a reconfirmat intenția de a merge la alegeri cu o listă proprie, dar a deschis ușa și pentru o eventuală alianță cu alte partide proeuropene, susține vicepreședintele formațiunii, Iurie Bivol. Potrivit acestuia, negocierile pentru formarea unui bloc electoral din mai multe partide proeuropene sunt mai anevoioase din cauza egoismului unor lideri politici care pun în prim-plan interesele personale în detrimentul celor naționale. El a atras atenția asupra necesității de consolidare a forțelor proeuropene pentru contracararea dezinformării și influențelor ostile.
„Deci, este prerogativa noastră, a partidelor mici proeuropene, să atragem acea parte electorală indecisă, iar ideal ar fi să fie un bloc format din trei-patru partide. Noi vom pune mereu interesul țării pe primul loc, numai din acest punct vom face acele negocieri”, a menționat Iurie Bivol.
Blocul „Alternativa” a confirmat că va participa în aceeași formulă la alegeri, după ce a depus documentele pentru înregistrare la Comisia Electorală Centrală. Reprezentantul Mișcării Alternativa Națională, Victor Pruteanu, menționează că formațiunea a lăsat deschisă opțiunea unor colaborări viitoare în Parlament, anticipând un legislativ fragmentat, care va impune negocieri și control reciproc între formațiuni.
„Cum este balanța de puteri în stat, așa trebuie să fie și o balanță de puteri în Parlament, ca să fie mai multe partide, care să se controleze unul pe altul. Și, iarăși, întrebarea e de ce trebuie să existe mai mult decât o alianță formalizată, scrisă pe hârtie, atât timp cât tu mergi cu un program în Parlament, cu ceea ce propui să faci pentru cetățeni și mergi acolo să execuți acea chestiune. Nu mergi acolo să faci alianță cu cineva, ci mergi acolo să lucrezi spre binele societății”, este de părere Victor Pruteanu.
Expertul politic de la WatchDog, Andrei Curăraru, avertizează asupra riscurilor fragmentării electoratului proeuropean în pragul alegerilor. El subliniază că divizarea între partidele de centru-stânga și cele de dreapta complică depășirea pragului electoral de 7%, ceea ce ar putea avantaja partidele proruse, mai unite și sprijinite din exterior. Analistul face apel la respectarea angajamentelor asumate prin Pactul pentru Europa și la formarea unei coaliții solide, asemănătoare modelului german de guvernare, prin consens și control reciproc, pentru a nu periclita parcursul european al Republicii Moldova.
„Nu cred că este foarte departe această opțiune de a forma mai multe blocuri sau de fuzionare a partidelor proeuropene, mai ales dacă ele nu sunt prezente în Parlament. Acele fenomene, acele procese de integrare europeană vor continua treptat și va fi greu pentru ele să-și mențină acea linie de susținere pentru integrarea europeană fără să participe efectiv la ea. Cred că ceea ce este important acum este ca fiecare dintre partide, în special partidele semnatare ale Pactului pentru Europa, să-și asume încă o dată acțiunile la care s-au angajat, fiindcă vedem diferite ingerințe, diferite, să spunem așa, eludări ale promisiunilor electorale pe care le-au făcut mai devreme, dar pe care trebuie, totuși, să le respecte”, a punctat Andrei Curăraru.
Precizăm că perioada electorală pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie curent va începe pe 14 iulie, iar depunerea documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat se va desfășura între 20 iulie și 19 august.
