A zecea ediție a Zilei Naționale a Portului Popular s-a desfășurat în mai multe localități din țară
Cea de-a zecea ediție a Zilei Naționale a Portului Popular s-a desfășurat duminică în numeroase localități din țară. Oamenii, îmbrăcați în straie naționale, au vizitat expozițiile, au participat la ateliere de creație și s-au bucurat de recitalurile de muzică oferite de artiștii amatori și profesioniști.
În armoniile melodiilor autentice, vizitatorii cercetau expozițiile și se bucurau de continuitatea tradiției.
„Evenimentele acestea-s foarte benefice, ca tineretul, viitorii patrioți din țara noastră să știe tradițiile, să nu se rușineze să poarte ie”;
„O port cu mândrie și recomandăm la toată lumea să încerce să coase”;
„Păpușile mele sunt tradiționale, îmbrăcate în ie și în catrințe, în bundițe naționale, ne reprezintă portul popular”;
„Noi facem ce au făcut străbuneii noștri. N-au pus elemente la întâmplare pe cămașă. Toată cămașa e o istorie, o istorie care vine de pe timpuri”, a spus Lidia Bojescu, meșter popular.
„Mă inspiră simbolica, mă inspiră tehnicile de cusut de mână și pe fire numărate, pânza naturală”, afirmă meșterul popular Antonina Rusu.
Elena Lupașcu este implicată în instruirea celor care doresc să confecționeze haine tradiționale autentice: „Anii precedenți lumea prefera doar să poarte o cămașă fără ca să știe de unde vine această cămașă, ce reprezintă, acum își doresc să cunoască. Este un proces foarte frumos de manifestare, aș zice eu, a patriotismului și mândriei față de neam”.
„Avem o ie veche de colecție, care are o sută de ani, avem o ie stilizată. Atrag atenția și aici, unde folosesc pielea, corsetul, aplicațiile ca pe covorul tradițional”, a menționat designerul vestimentar Rodica Nicov.
La eveniment a avut loc și o premieră.
„Colecția aparține domnului Valeriu Chiper, folclorist, conducătorul ansamblului „Moștenitorii” și originar din Câșlița-Prut. Este cel care a scos în prim-plan valorile noastre, tot ceea ce reprezintă folclorul sudului - pornind de la cântec, dans și continuând cu portul autentic de acasă”, a declarat muzeografa Varvara Buzilă.
Gazdele ediției au făcut o trecere în revistă a vitregiilor prin care a trecut portul nostru popular când s-a dorit și s-au înlocuit forțat elementele tradiționale românești cu cele ale altor popoare. După această revenire spectaculoasă a costumului autentic, când ia românească a ajuns să fie înscrisă în patrimoniul mondial UNESCO, este important, subliniază experții, să respectăm ceea ce vine cu adevărat din sufletul neamului.
