Comunicarea eficientă cu cetățenii, o soluție pentru a contracara ingerințele externe în procesul electoral, afirmă experții
Instrumentele prin care Federația Rusă încearcă să influențeze alegerile parlamentare din septembrie, pentru a prelua controlul în R. Moldova, nu sunt noi, fiind aplicate și în scrutinele precedente. Între timp, au fost întreprinse anumite măsuri, inclusiv la nivel legislativ, iar o prioritate rămâne comunicarea eficientă cu cetățenii, au menționat experții la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
Coruperea electorală și cumpărarea voturilor rămâne una din principalele provocări, chiar dacă legislația a fost înăsprită, a menționat expertul în securitate Pavel Horea, comentând declarațiile președintei Maia Sandu, făcute după ședința din 30 iulie a Consiliului Suprem de Securitate (CSS).
El a amintit că vânzarea votului este o infracțiune gravă care se pedepsește cu amenzi de la 25.000 până la 37.500 de lei. Amenzi și mai dure, de până la 57.500 de lei, riscă și cei care organizează cumpărarea de voturi.
„Ar trebui să se comunice mult mai intens cu cetățenii că nu există acest aspect inevitabil de a nu fi sancționați în cazul în care aceștia au obținut sau au fost remunerați pentru că au participat la vot, pentru că au votat pentru anumit candidat sau pentru că au participat la anumite acțiuni de protest sau de alt gen. Asta trebuie să se comunice cu cetățenii, fiindcă asta este una dintre căile pe care o s-o aleagă această rețea criminală și Federația Rusă - de a cumpăra fix așa cum a făcut și în scrutinul prezidențial de anul trecut, doar că acum trebuie să ne asigurăm că scade numărul acesta. Persoanele cunosc faptul că vor fi sancționate și vor primi sancțiuni extrem de dure”, a arătat Pavel Horea.
Cetățenii trebuie să fie conștienți că, în momentul în care vor accepta mită electorală, riscă să-și piardă nu doar banii, dar și libertatea, a subliniat și expertul politic Mihai Mogîldea.
„Oamenii trebuie să fie conștienți că își riscă nu doar banii, dar și libertatea în momentul în care participă la acest tip de acțiuni și este de datoria instituțiilor să amplifice acest mesaj, să-l aducă mai aproape de oameni, pentru că, iarăși, s-ar putea să ne confruntăm cu cazuri similare ca anul trecut, din cauză că fie unii oameni nu cunosc despre prevederile legii, fie unii nu cred că legea va fi aplicată corespunzător”, a punctat Mogîldea.
Atacurile asupra democrației se vor amplifica în mediul online, iar contracararea lor rămâne o provocare, a afirmat, la aceeași emisiune, directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei.
„Perioadele electorale sunt mereu în Republica Moldova, dar și în alte țări, utilizate pentru diverse manipulări și dezinformări. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor informaționale, și platformele devin tot mai creative, iar cei care se ocupă de campania de dezinformare încearcă să utilizeze diverse metode, pentru că scopul lor nu este neapărat să păcălească pe toată lumea. Scopul lor este să manipuleze anumite grupuri de oameni”, a afirmat Macovei.
Potrivit experților, suma anunțată de președinta Maia Sandu de 100 de milioane de euro pe care Federația Rusă ar intenționa să o aloce pentru a influența alegerile parlamentare ar putea fi doar vârful aisbergului, iar instituțiile statului trebuie să întreprindă măsuri țintite pentru a contracara măsurile hibride.
Precizăm că Maia Sandu a avertizat astăzi, după ședința CSS, că Federația Rusă vrea să controleze din toamnă Republica Moldova și pregătește o „imixtiune fără precedent” în alegerile parlamentare din 28 septembrie.
Potrivit șefei statului, Rusia investește în mai multe curente și proiecte politice în încercarea de a infiltra persoane loiale în viitorul Parlament și anume: curentul suveranist, cel populist agresiv, candidați independenți și entități politice pretins proeuropene.
Pentru a-și atinge scopurile, Moscova folosește cel puțin zece instrumente, printre care se numără campanii de dezinformare, finanțare ascunsă și proteste plătite, atacuri cibernetice asupra infrastructurii digitale sau folosirea bisericii în scopul unui stat străin, a mai spus Maia Sandu, adăugând că instituțiile statului „știu ce au de făcut” pentru a proteja securitatea națională.
