Râurile mici seacă, iar agricultorii din sudul țării cer stare de urgență. Soluțiile propuse de autorități
Clima imprevizibilă și seceta prelungită continuă să afecteze grav agricultura și resursele hidrologice din Republica Moldova. Soluțiile propuse de autorități sunt unele pe termen lung și nu satisfac doleanțele agricultorilor.
Debit de maximum 30%
Alexandru Coronovschi, inginer principal la Serviciul Hidrometeorologic de Stat, a confirmat, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova, că, deși pe râurile mari Nistru și Prut situația hidrologică este considerată normală, râurile mici se află în regim de alertă „roșu și portocaliu”. Debitul acestora a scăzut la doar 15-30% din media anuală, o consecință directă a temperaturilor ridicate.
„Situația este roșie și portocalie. Ce înseamnă acest lucru? Adică, scurgerile sunt în jur de 30 sau 15% din media multianuală. Scurgere normală este pe râul Bâc, se datorează apelor reziduale din or. Chișinău”, a declarat Alexandru Coronovschi, la Radio Moldova.
În ciuda acestui fapt, specialiștii dau asigurări că alimentarea cu apă potabilă nu este pusă în pericol, datorită regularizării debitului Nistrului prin lacurile de acumulare.
Fermierii din sudul R. Moldova, pierderi de milioane
Ștefan Pașcan, agricultor din Căușeni, a enumerat, la „Spațiul Public”, pierderile pe care le estimează pentru anul 2025.
„Anul acesta, noi cultivăm tot spectrul de culturi cerealiere, adică grâu, orz, rapiță, grupa a doua, floarea-soarelui, porumb, plante multianuale. Am fost în anul curent afectați ca niciodată. Iată, ieri, a fost ședința Comisiei pentru Situații Excepționale, noi am determinat starea afectării culturilor de grupa a doua. Vreau să zic că noi o să avem pierderi în jur de 8 milioane de lei pentru anul 2025. Și, dacă facem o mică matematică, uitați-vă, în 5 ani de zile, noi avem pierderi de circa 20 de milioane de lei, numai din cauza secetei”, a relatat agricultorul.
De asemenea, culturile de porumb, care necesită cantități mari de apă, sunt cele mai afectate. Fermierii au cerut declararea stării de urgență în agricultură, dar decizia finală nu a fost încă luată.
„Spre regret, n-am primit răspuns la problema acută care este la momentul actual. S-a transformat întâlnirea într-o discuție tehnică, concret la soluționarea problemei de astăzi, care există în agricultură, adică ce facem cu creditorii noștri, furnizorii de imputuri, ce facem cu creditele bancare pe care nu o să fim în stare să le rambursăm anul acesta?”, a întrebat Ștefan Pașcan.
„Este în examinare acest aspect. În primul rând, noi avem instituție care nemijlocit răspunde de situațiile excepționale. Vorbim de Inspectoratul General Situații de Urgență. (...) Stare de urgență se declară prin hotărâri de Parlament”, a răspuns Vasile Șarban, secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, care a confirmat impactul direct al secetei asupra producției agricole, mai ales în raioanele Căușeni și Ștefan Vodă.
Conectarea râurilor Nistru și Prut: O idee cu riscuri majore
În timpul discuțiilor, a fost abordată și propunerea de a interconecta bazinele hidrografice ale râurilor Nistru și Prut pentru a asigura un acces mai bun la apă pentru irigații. Deși secretarul de stat Vasile Șarban a recunoscut că această idee ar putea părea atractivă, el a subliniat că a fost deja examinată și respinsă din cauza riscurilor mari.
„Interconectarea, iarăși, eu aș vrea, sincer vă spun, eu aș vrea acest lucru să se întâmple, dar noi vorbim de biodiversitate, noi vorbim de două râuri care nu pot fi interconectate. Trebuie de analizat”, a spus Vasile Șarban.
Potrivit specialiștilor, o astfel de intervenție ar putea duce la o scădere critică a debitului ambelor râuri și ar afecta grav ecosistemele locale.
Soluții pe termen lung: Modernizarea infrastructurii de irigare
Până la găsirea unor soluții viabile, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare se concentrează pe modernizarea infrastructurii de irigare și pe implementarea unor proiecte cu finanțare de la Banca Mondială.
Vasile Șarban a menționat că se lucrează la reabilitarea sistemelor de irigare în raioanele afectate, dar a precizat că aceste soluții necesită o cofinanțare din partea fermierilor.
Agricultorii, însă, se simt ignorați în fața problemelor imediate, cum ar fi rambursarea creditelor bancare, și consideră că întâlnirile cu autoritățile se transformă adesea în discuții tehnice, fără soluții concrete.
Autor: Cristina Bencheci
