Alegerile din Găgăuzia, în impas: autoritatea electorală nu există, mandatul Adunării Populare expiră, iar bașcana e condamnată de prima instanță
Autonomia Găgăuză se confruntă cu un blocaj instituțional major, în condițiile în care, în scurt timp, expiră mandatul actualei Adunări Populare, iar bașcana Evghenia Guțul a fost condamnată în primă instanță la șapte ani de închisoare. Lipsa unei autorități electorale funcționale în regiune alimentează incertitudinea politică din Găgăuzia.
În decembrie 2023, aleșii locali au desființat Comisia Electorală Centrală de la Comrat, la inițiativa spicherului găgăuz Dmitri Constantinov, care a argumentat că această instituție cu statut permanent ar fi „ineficientă” în perioada dintre campaniile electorale. Decizia a venit după ce, în același an, Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău a revizuit statutul organului electoral din autonomie, redenumit Consiliul Electoral Central al Găgăuziei, în contextul implementării noului Cod Electoral, adoptat în 2022.
Serghei Cernev, șeful Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat în Găgăuzia, a declarat pentru Teleradio-Moldova că dizolvarea instituției a fost o decizie politică.
„Comisia Electorală Centrală din Găgăuzia a fost dizolvată de către Constantinov. Voia să aibă o comisie electorală pe care să o controleze. Componența anterioară nu-i convenea și era percepută drept o filială a CEC-ului Republicii Moldova pe teritoriul nostru”, susține Cernev.
El precizează că decizia a fost contestată în instanță, dar procesul trenează.
„Am câștigat la Curtea de Apel. Acum suntem la Curtea Supremă de Justiție. Dosarul s-a blocat acolo. Așteptăm decizia Curții Supreme. Și, până nu va fi o decizie, nimeni nu poate face nimic”, ne-a spus el.
Președinta CEC, Angelica Caraman, a confirmat faptul că autoritățile din Găgăuzia „trebuie să se clarifice inițial cu organul (electoral) pe care l-au desființat”: „Noi acționăm strict după Codul electoral”.
Organ electoral nou, alegeri programate în noiembrie
Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leiciu, afirmă că procesul de formare a unei noi autorități electorale este în desfășurare și că o ședință decisivă va avea loc vineri, 15 august.
„Deocamdată, data provizorie (pentru organizarea alegerilor la funcția de deputat în Adunarea Populară - n.r.) este 16 noiembrie. Este data care reiese din legislația actuală și care ne încadrează într-un astfel de cadru. Voi propune această dată. Atât timp cât legea nu este modificată, consider că aceasta este data corectă”, a afirmat Leiciu.
Potrivit aceleiași surse, structura noii autorități electorale urmează modelul național. „Șapte membri – trei din partea puterii executive, trei din partea puterii legislative și unul din partea autorității judecătorești. Din păcate, autoritatea judecătorească nu ne-a prezentat un candidat”, a precizat deputatul găgăuz pentru Teleradio-Moldova.
Ce se întâmplă cu mandatul bașcanei Guțul?
Potrivit Legii privind statutul special al Găgăuziei, mandatul bașcanului poate fi încheiat anticipat, dacă acesta „nu își exercită efectiv atribuțiile timp de cel puțin 60 de zile”, situație definită ca „vacanță a funcției”. Constatările sunt făcute de instanță, iar ulterior Adunarea Populară este obligată să stabilească alegeri în termen de trei luni.
Vicepreședintele Leiciu a confirmat această procedură. „Dacă persoana nu poate exercita atribuțiile sale timp de mai mult de două luni, atunci Adunarea Populară se adresează instanței pentru a constata imposibilitatea exercitării funcției. După decizie, se stabilește și se organizează un nou scrutin pentru alegerea bașcanului, în termen de trei luni”, a precizat legislatorul de la Comrat.
Totodată, legea prevede și încetarea mandatului în cazul unei infracțiuni confirmate printr-o hotărâre judecătorească. În cazul unei condamnări definitive, legea prevede organizarea unui referendum pentru demiterea bașcanului, dar validarea acestuia este o condiție greu de realizat, susține Leiciu.
„Referendumul trebuie validat cu 50% plus unu din voturi. Cei care cunosc realitățile politice vor spune că este imposibil. Mai ușor e să aduci Luna pe Marte, decât să organizezi acest referendum”, a comentat ironic deputatul.
Termenele de 60 de zile în care actuala bașcană Evghenia Guțul nu-și poate exercita mandatul ar curge din momentul plasării acesteia în penitenciar, odată cu emiterea, de către prima instanță, a sentinței pe numele său de condamnare la șapte ani de închisoare în dosarul finanțării ilegale a fostului Partid „Șor”.
Presiuni politice și decizii în așteptare
Cernev suține că există presiuni politice pentru organizarea alegerilor la funcția de deputat în Adunarea Populară și la cea de bașcan în această toamnă.
„Șor a dat ordin ca alegerile să fie organizate în noiembrie — și pentru bașcan, și pentru președintele Adunării”, susține Cernev.
De partea cealaltă, Leiciu avertizează că astfel de cereri nu pot substitui legea.
„Noi ne vom ghida după lege, nu după dorințele lui sau ale altcuiva. Există o rațiune politică. Unii deputați cred că, dacă nu o putem apăra pe Evghenia Guțul, atunci alegerile ar trebui organizate simultan. Dar, pentru asta, trebuie și temeiuri legale, nu doar considerente politice”, a punctat el.
Teleradio-Moldova a încercat să obțină o reacție din partea lui Dmitri Constantinov, însă acesta nu a răspuns apelurilor noastre.
Precizăm că Adunarea Populară și Comitetul Executiv din Găgăuzia au respins public sentința de condamnare a bașcanei Evghenia Guțul, considerând-o „ilegală” și „motivată politic”, printr-o Rezoluție publicată la două zile după pronunțarea acesteia.
Amintim că bașcana regiunii găgăuze, Evghenia Guțul, a fost condamnată de prima instanță la 7 ani de închisoare cu executare într-un penitenciar de tip semiînchis. Decizia a fost pronunțată marți, 5 august, de magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, într-un dosar ce vizează finanțarea ilegală a fostului Partid „Șor”, declarat neconstituțional în iunie 2023. O pedeapsă de 6 ani cu executare i-a fost aplicată și celei de-a doua inculpate din dosar, Svetlana Popan.
Într-un interviu pentru Moldova 1, procurorul-șef interimar al Procuraturii Anticorupție (PA), Marcel Dumbravan, a declarat că probele adunate sunt solide, iar sentințele nu au caracter politic.
„Probele acumulate la etapa de urmărire penală și cercetate în instanța de judecată dovedesc pe deplin vinovăția ambelor inculpate. Instanța a pronunțat, în opinia acuzatorilor, o sentință absolut legală. Confiscarea de peste 50 de milioane de lei este justificată, întrucât acești bani au fost utilizați pentru organizarea protestelor, deplasarea și hrănirea participanților”, a declarat Dumbravan, la Moldova 1.
CITIȚI ȘI:
