Interes scăzut pentru amalgamarea voluntară: Primarii cer soluții pentru îmbunătățirea serviciilor prestate de APL
Reforma administrativ-teritorială din Republica Moldova, prin mecanismul amalgamării voluntare a localităților, se confruntă cu un interes scăzut din partea multor primării. Autoritățile locale cer soluții diversificate și îndeamnă guvernarea să asigure condiții mai bune, pentru ca cetățenii să simtă direct beneficiile acestei reforme.
Amalgamarea localităților este un mecanism important în reforma administrativ-teritorială, însă experții avertizează că nu poate fi singura soluție. În prezent, guvernarea și specialiștii par să se concentreze doar pe acest mecanism, neglijând alte opțiuni valoroase pentru cooperarea și eficientizarea administrației locale.
„Amalgamarea este un mecanism foarte bun și benefic, dar, din păcate, el nu trebuie să fie unicul. Ceea ce vedem noi în Republica Moldova la momentul de față este faptul că guvernarea sau experții care lobează acest mecanism s-au axat numai pe el și au uitat de alte mecanisme cum este delegarea de competențe, unitățile administrativ-teritoriale (UAT) de asociere, municipalizarea sau cooperarea intercomunitară”, a declarat Marcel Bobeica, vicepreședintele Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM), la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
În prezent, doar un număr foarte mic de primării sunt interesate de amalgamare, existând două-trei clustere care și-au exprimat dorința de a se uni voluntar. Concluzia este că această formă nu este, din păcate, pe deplin acceptată de primării și UAT-uri. În etapa inițială, consultările cu autoritățile publice locale au fost foarte reduse, iar intervențiile primăriilor, realizate pe ultima sută de metri și care includeau îmbunătățiri importante, nu au fost pe deplin luate în considerare.
„De fapt, reforma administrativ-teritorială ar trebui să rezolve o problemă foarte importantă în ceea ce ține de calitatea serviciilor și calitatea la tot ce prestează administrațiile publice locale (APL), dar, prin mecanismul propus, nu vedem măsuri reale de îmbunătățire a serviciilor prestate de APL. Aceste masuri propuse nu aduc ceva bun cetățeanului”, a adăugat Marcel Bobeica.
Primarul satului Sireți, raionul Strășeni, Leonid Boaghi, subliniază că lipsa comunicării reprezintă 90% din problemele autorităților locale. Un dialog deschis și constant între Guvern, CALM și autoritățile locale este esențial pentru înțelegerea și acceptarea reformei.
„Nouăzeci la sută din problemele pe care le avem în Republica Moldova sunt legate de comunicare. Cu cât mai mult va fi acest dialog și mai deschis, și mai bun cu CALM-ul, cu autoritățile locale, cu teritoriul…, cu atât mai bine va fi înțeleasă de către primari această reformă și această intenție a Guvernului, care, bunăoară, este una destul de bună. Inclusiv locuitorii vor înțelege că amalgamarea nu înseamnă lichidarea primăriei sau lichidarea de servicii publice”, a punctat, la aceeași emisiune, Leonid Boaghi.
De la demararea reformei, au fost alocați 250 de milioane de lei pentru implementarea procesului de amalgamare voluntară. Totuși, resursele financiare sunt considerate insuficiente, iar consilierii locali din opoziție sunt, de cele mai dese ori, reticenți vizavi de amalgamarea voluntară.
„Pentru fiecare primărie, motivele sunt diferite. De exemplu, pentru cineva era riscul funcției de primar. Vorbesc de un angajament politic, fiindcă noi, fiind exponenți politici, spuneam din start că mergem la un acord politic în care, indiferent pe ce formulă mergem, indiferent de rezultatul amalgamării noastre, negociem anumite funcții, așa cum se creează și o guvernare”, a explicat Boaghi.
Până în prezent, doar 45 din cele 898 de primării din R. Moldova și-au exprimat dorința de a se alătura reformei. Raioanele Leova, Fălești și Anenii Noi sunt cele mai avansate în procesul de amalgamare voluntară.
„R. Moldova trece printr-un proces de depopulare și aceasta afectează foarte mult, inclusiv calitatea serviciilor publice. Am decis să mergem pe acest parcurs, chiar asumându-ne riscul să fim printre primii, dar am sperat foarte mult că acest lucru va spori capacitatea noastră de a soluționa problemele. Ne va face mai atractivi, inclusiv pentru donatorii externi”, susține Alexandru Bujorean, primarul orașului Leova.
De asemenea, Bujorean a subliniat că, la demararea procesului, nu au fost luate în considerare anumite aspecte tehnice importante: comasarea bugetelor, patrimoniului localităților, digitalizarea serviciilor. Aceste probleme sunt în curs de soluționare.
Potrivit datelor recensământului din 2024, peste 300 de orașe și comune din Republica Moldova au mai puțin de o mie de locuitori. Procesul de amalgamare voluntară va continua până la 31 decembrie 2027, după care va fi impus prin lege.
