Curtea Constituțională își încheie mandatul: blocarea creditului de 200 de milioane de euro din Rusia, dizolvarea Parlamentului și aviz pentru aderarea la UE
Declararea neconstituționalității acordului de împrumut cu Federația Rusă, dizolvarea Parlamentului și interzicerea Partidului „Șor” se numără printre cele mai importante decizii ale Curții Constituționale din ultimii șase ani, punctate de membrii săi la final de mandat. Pe plan extern, instituția a coordonat excluderea Rusiei și Belarusului din Conferința Curților Constituționale Europene, în perioada în care a exercitat, în premieră pentru Republica Moldova, președinția acesteia. Realizările au fost prezentate joi, 14 august, în bilanțul de la finalul mandatului actualilor judecători de la Înalta Curte.
Limba română, valoare constituțională
În 2020, Curtea Constituțională (CC) a declarat neconstituțional Acordul de creditare dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse, în valoare de 200 de milioane de euro, constatând vicii de procedură și riscuri pentru interesul național.
„Parlamentul trebuia să exercite controlul efectiv asupra negocierii și semnării acordului. Marja discreționară a Parlamentului și Guvernului nu este absolută, exercitarea atribuțiilor trebuie să fie în interesul poporului”, a explicat președinta Înaltei Curți, Domnica Manole.
Ea a menționat că „soluția” Curții a fost declararea neconstituționalității acordului, Hotărârii Guvernului și a legii de ratificare, întrucât unele prevederi ale documentului erau „neclare, imprevizibile, generau incertitudine juridică și contraveneau intereselor naționale ale țării în domeniul activității economice”.
În 2021, Curtea a decis consacrarea denumirii oficiale „limba română” în Constituție, în concordanță cu Declarația de Independență.
„Limba de stat a Republici Moldova este limba română și că limba de stat are caracter de limbă oficială și este simbol al unității poporului, parte a identității naționale. Curtea a stabilit că limba de stat este considerată ca având o valoare constituțională de simbol al unității poporului fiind integrantă a identității constituționale a Republicii Moldova”, a declarat Manole.
Precizăm că, în 2013, Curtea Constituțională a stabilit că Declarația de Independență, care consfințește limba română ca limbă de stat, are prioritate față de Constituție și a obligat modificarea articolului 13. Zece ani mai târziu, în 2023, Parlamentul a înlocuit oficial termenii „limba moldovenească”, „limba de stat” și „limba oficială” cu „limba română” în toate actele normative, inclusiv în Constituție.
Tot în 2021, magistrații au dispus și dizolvarea Parlamentului, stabilind circumstanțele clare în care această măsură poate fi aplicată, pentru menținerea echilibrului puterilor în stat. Parlamentul Republicii Moldova a fost dizolvat după o criză politică declanșată de demisia premierului Ion Chicu la 23 decembrie 2020 și imposibilitatea învestirii unui nou guvern în termenul prevăzut de Constituție. Candidaturile Nataliei Gavrilița și lui Igor Grosu au fost respinse de Parlament, iar pe 15 aprilie 2021, Curtea Constituțională a constatat circumstanțele care justificau dizolvarea Legislativului.
În 2023, instanța a declarat neconstituțional Partidul „Șor”, despre care președinta CC a spus că a fost „o decizie cu impact direct asupra integrității procesului democratic și protecției ordinii constituționale”. Decizia, pronunțată în urma unei sesizări a Guvernului, a avut la bază acuzații de finanțare ilegală, acțiuni împotriva suveranității, legături cu Rusia și crearea de structuri paralele menite să destabilizeze statul.
Un an mai târziu, în 2024, Curtea a confirmat rezultatele referendumului constituțional din 20 octombrie, validând voința electoratului. Astfel, aderarea la UE a devenit oficial „obiectivul strategic” al R. Moldova, stipulat în preambulul Constituției, care menționează și faptul că identitatea poporului R. Moldova este „europeană”.
Rusiei și Belarusul, excluse de la Conferința Curților Constituționale Europene
Între 2021 și 2024, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a exercitat, în premieră, președinția Conferinței Curților Constituționale Europene. În acest context, la Chișinău a fost organizat, în mai 2024, cel de-al 19-lea congres al Conferinței, cu participarea a peste 100 de invitați din străinătate.
Instituția a coordonat procesul de excludere a Curților Constituționale din Rusia și Belarus din această organizație din cauza războiului declanșat, la scară largă, de Federația Rusă împotriva Ucrainei.
„S-a luat decizia de a exclude Curtea Constituțională a Federației Ruse, dar și a Republicii Belarus, din Conferința Curților Constituționale Europene”, a menționat Domnica Manole, menționând că acest gest a avut „o valoare simbolică suplimentară” în susținerea valorilor europene.
În plus, au fost semnate memorandumuri de cooperare cu tribunale și curți constituționale din Spania, România, Austria, Letonia, Ucraina, Lituania, Cehia, Kazahstan, Azerbaidjan și Estonia, iar Curtea a desfășurat inițiative de promovare a educației constituționale pentru tineri.
Pe final de mandat, activitatea actualei componențe a fost umbrită de graba cu care au fost desemnați, la sfârșitul lunii iunie, noii-vechi judecători la Curtea Constituțională, precum și afilierea politică a lui Sergiu Litvinenco, fost deputat al Partidului Acțiune și Solidaritate și ex-ministru al Justiției, care a fost criticată de societatea civilă și de opoziție.
De asemenea, societatea civilă a criticat și modul netransparent privind desemnarea judecătorilor de la Înalta Curte, patru dintre ei fiind anunțați, pe 19 iunie, de premierul Dorin Recean și spicherul Igor Grosu, prin mesaje publicate pe paginile lor de Facebook, la o oră târzie.
Precizăm că, pe 16 august curent, expiră mandatele a cinci membri actuali ai Curții Constituționale - Serghei Țurcan (numit de CSM), Domnica Manole și Vladimir Țurcan (numiți de Parlament), Liuba Șova și Nicolae Roșca (numiți de Guvern). Totodată, Viorica Puică, desemnată în anul 2023 judecătoare la Curtea Constituțională, își va continua mandatul până în 2029.
Noii judecători ai Curții Constituționale vor depune duminică, 17 august, jurământul de accedere în funcție.
Cei cinci judecători care își vor prelua funcțiile, începând cu data de 17 august, sunt Liuba Șova și Nicolae Roșca, numiți de Parlament, Sergiu Litvinenco și Domnica Manole, desemnați de Guvern, precum și Ion Malanciuc, selectat în baza unui concurs organizat de Consiliul Superior al Magistraturii. Noii judecători au fost numiți pentru un mandat de șase ani.
CITIȚI ȘI:
