„Gazprom” nu are resurse pentru a acoperi livrările suplimentare de gaze promise Chinei
Acordurile privind majorarea livrărilor de gaze către China, obținute în timpul vizitei președintelui Vladimir Putin la Beijing, nu sunt acoperite de resursele existente ale „Gazprom”, avertizează experții Institutului pentru Energie și Finanțe (IEF), citați de publicația The Moscow Times.
Pe lângă memorandumului pentru noua conductă de gaze „Puterea Siberiei-2” – care nu include încă un contract real și nu prevede deocamdată livrări –, Putin a convenit cu Xi Jinping asupra majorării exporturilor prin conducta deja existentă „Puterea Siberiei-1”. Din 2031, volumul livrat către China ar urma să crească de la 38 la 44 de miliarde de metri cubi pe an.
În total, până în 2049, „Gazprom” s-a angajat să livreze Chinei 114 miliarde de metri cubi suplimentari de gaz. Însă rămâne întrebarea cum va putea fi asigurată această creștere semnificativă, subliniază experții IEF.
În prezent, „Puterea Siberiei-1” este alimentată din două zăcăminte – Ciainda și Kovîkta –, cu o capacitate proiectată de 52 miliarde de metri cubi pe an. „Însă gazul extras din aceste zăcăminte este folosit și pentru gazificarea regiunii Irkuțk, a Iakutiei și a Orientului Îndepărtat, inclusiv pentru aprovizionarea viitoarei uzine de prelucrare a gazelor din Amur”, reamintesc experții IEF.
Potrivit acestora, pentru a respecta contractul, „Gazprom” va fi nevoit să achiziționeze gaz de la alți producători – „Rosneft”, „Surgutneftegaz” și INK. „În caz contrar, resursele proprii de gaze ale Gazprom ar putea să nu fie suficiente”, avertizează IEF. Totuși, în această situație, compania ar trebui să renunțe la statutul său de exportator monopolist de gaze prin conducte, statut de care în trecut s-a agățat cu înverșunare.
În prezent, Kovîkta și Ciainda livrează împreună circa 42 miliarde de metri cubi de gaze pe an, dintre care pentru export rămân aproximativ 38 de miliarde, estimează expertul în petrol și gaze Mihail Krutihin. „Aceste zăcăminte nu vor putea funcționa încă 30 de ani în acest ritm pentru a acoperi noile angajamente ale Gazprom”, confirmă acesta.
„Potrivit specialiștilor care lucrează acolo, Gazprom exploatează zăcămintele într-un mod prădător, crescând artificial producția sondelor. Însă, în ciuda încălcării tehnologiei, debitul mediu al unei sonde la Ciainda a scăzut de la 224 de mii de metri cubi pe zi la 200 de mii. Productivitatea anuală a zăcământului nu depășește 21,3 miliarde de metri cubi, față de cele 25,4 miliarde planificate. La Kovîkta situația nu este mai bună”, scrie Krutihin.
Cererea Chinei de a majora achizițiile de resurse naturale din Rusia a fost una dintre temele centrale ale vizitei lui Putin, relatau anterior surse Reuters familiarizate cu pregătirea deplasării. Potrivit acestora, la Moscova există îngrijorări privind scăderea schimburilor comerciale cu Beijingul, consemnată anul acesta pentru prima dată de la începutul războiului.
Între ianuarie și mai, livrările de țiței din Rusia către China au scăzut cu 11% (până la 49,11 milioane tone), cele de produse petroliere cu 28% (până la 5,51 milioane tone), de GNL cu 13% (până la 3,22 milioane tone), de lemn cu 10% (până la 4,53 milioane tone) și de cărbune cu 10% (până la 38,97 milioane tone). În total, volumul comerțului bilateral s-a redus cu 8%, potrivit datelor vămii chineze, notează The Moscow Times.
