Amenzi usturătoare pentru arderea frunzelor. Care sunt alternativele
Localitățile din țară sunt intens poluate, și în această toamnă, de emisiile de monoxid de carbon în urma arderii frunzelor, care reprezintă o amenințare atât pentru mediu, cât și pentru sănătatea oamenilor. În același timp, inspectorii de mediu efectuează zilnic verificări pentru a-i depista și sancționa pe cei care ard frunze și alte deșeuri, iar amenzile ajung până la 40 de mii de lei.
Autoritățile locale și Inspectoratul pentru Protecția Mediului lansează apeluri repetate către populație să evite arderea vegetației uscate și să caute soluții alternative.
Primarul satului Zâmbreni, raionul Ialoveni, Daniel Țonu, spune că monitorizează fenomenul. Recent, în comunitate au avut loc și campanii de sensibilizare. Potrivit acestuia, majoritatea arderilor, unele dintre care intenționate, au loc pe terenurile agricole. Primăria a sesizat poliția și le reamintește localnicilor că există platforme de deșeuri, unde resturile vegetale pot fi depozitate.
„Am primit instrucțiuni de la Comisia Raională pentru Situații Excepționale, care la rândul ei a primit dispoziții de la Comisia Republicană. Am informat agenții economici și locuitorii prin intermediul primăriei. Chiar azi-dimineață am ieșit cu un mesaj video pentru locuitorii comunei despre curățenie și modul corect de a gestiona vegetația uscată. Pentru cetățeni, repetăm mereu: nu dați foc! Resturile vegetale pot fi duse la platforma de gunoi. Chiar azi am arătat în mesajul video că există drum de acces până acolo, unde oamenii pot transporta resturile. În localitate nu prea avem cazuri, dar în afara satului mai apar”, a declarat edilul pentru Radio Moldova.
La Sireți, raionul Strășeni, primarul Leonid Boaghi recunoaște că monitorizarea arderii frunzelor este aproape imposibilă în lipsa resurselor și a personalului. Cu aproape 2.000 de gospodării, primăria nu are suficientă capacitate să controleze situația. Soluțiile pentru rezolvarea acestei probleme de mediu ar fi compostarea resturilor vegetale sau evacuarea acestora, contracost.
„Promovăm compostarea. Resturile de fructe, legume, frunze, crengi pot fi puse într-o groapă de compost. Am avut chiar un proiect prin care am distribuit câteva tomberoane speciale pentru compost, ca exemple pentru oameni. După patru ani, compostul se poate folosi pentru îmbogățirea solului din grădini. Din păcate, unii preferă să ardă frunzele, uneori chiar noaptea, pentru a evita amenzile. Dar atunci fumul poluează, intră în case, creează disconfort”, ne-a spus Leonid Boaghi.
Arderea resturilor vegetale este interzisă și se sancționează contravențional, iar inspectorii de mediu monitorizează zilnic situația și intervin inclusiv prin organizarea unor razii, a subliniat șeful Inspectoratului pentru Protecția Mediului, Ion Bulmaga.
„În primul rând, prin cele două mari campanii de salubrizare – primăvara și toamna – colaborăm cu primarii din toate localitățile. Inspectoratul are subdiviziuni în fiecare raion, iar măsurile vizează informarea populației despre pericolul incendiilor”, a menționat Ion Bulmaga, la Radio Moldova.
În fiecare an, circa 400 de persoane sunt sancționate în cazuri legate de arderea frunzelor uscate. Pentru astfel de acțiuni, amenzile variază între 10 și 15 mii de lei, pentru persoanele fizice, și urcă până la 40 de mii de lei, pentru cele juridice.
