ELECTORALA 2025 // Patru județe sau „moratoriu geopolitic” în dosarul transnistrean: propunerile concurenților electorali pentru modernizarea și reintegrarea statului (Partea II)
Concurenții înscriși în cursa pentru alegerile parlamentare din 28 septembrie propun măsuri concrete pentru reformarea administrației publice și reintegrarea R. Moldova. În programele electorale regăsim propuneri privind desființarea raioanelor și trecerea la județe, reducerea numărului de ministere și deputați sau digitalizarea totală a serviciilor publice. Cât privește subiectul reintegrării regiunii transnistrene, soluțiile includ acordarea unui statut juridic special, integrare economică graduală prin fiscalizarea companiilor din zonă, crearea de locuri de muncă comune, sau, dimpotrivă, izolarea regimului separatist și instituirea de puncte de control pe Nistru. Alte viziuni leagă reintegrarea de Unirea cu România, de retragerea trupelor ruse și de integrarea în NATO și UE.
LOC: descentralizare financiară și reintegrare prin securizare
Programul electoral al Ligii Orașelor și Comunelor (LOC) prevede autonomie locală reală, descentralizare administrativă și financiară, cu alocarea a 5% din TVA către primării și colectarea impozitelor la nivel local.
Printre prevederi mai regăsim digitalizarea completă a serviciilor publice până în 2028, reorganizarea consiliilor raionale în centre regionale strategice și introducerea unui plafon salarial pentru funcționarii plătiți din buget.
Totodată, LOC abordează problema soluționării conflictului transnistrean prin prisma securității naționale, propunând consolidarea prezenței autorităților constituționale, majorarea bugetului apărării la 2% din PIB și modernizarea armatei, fără a promova autonomie specială pentru raioanele de Est sau negocieri directe.
AUR: reducerea birocrației și reunirea cu România ca soluție pentru conflictul transnistrean
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) prevede diminuarea aparatului birocratic prin reducerea ministerelor, agențiilor și serviciilor „inutile”, scăderea numărului de deputați prin modificarea Constituției și plafonarea salariilor bugetarilor.
Programul electoral al AUR mai include auditarea instituțiilor strategice, privatizarea activelor nerentabile și concesionarea infrastructurilor în condiții avantajoase.
AUR propune reunirea Republicii Moldova cu România ca obiectiv strategic și respinge ideea acordării unui statut special pentru regiunea transnistreană. De asemenea, AUR insistă pe evacuarea trupelor ruse, crearea unui batalion comun Moldova–România, integrarea în NATO și UE și unificarea treptată a legislației și economiei.
Sanduța: fără reforme administrative sau soluții pentru regiunea transnistreană
În programul candidatei independente Victoria Sanduța nu sunt incluse propuneri concrete privind reforma administrativ-teritorială sau reintegrarea regiunii transnistrene.
Documentul este orientat spre alte domenii, cu accent pe educație, considerată prioritate națională, prin finanțare adecvată, curriculum modern și un nou statut pentru profesori.
Alte obiective vizează o justiție independentă și depolitizată, repatrierea diasporei prin politici de reintegrare și facilități economice, echitate salarială și respect pentru profesioniști. Programul promovează libertățile fundamentale și demnitatea umană, inclusiv libertatea de exprimare și combaterea manipulării.
Alianța „Moldovenii”: lichidarea funcției de premier și concentrarea puterii la președinte
Programul electoral al Alianței „Moldovenii” vizează perfecționarea legislației și consolidarea sistemului politic, eliminarea funcției de prim-ministru și concentrarea puterii executive la președintele republicii.
Formațiunea promite reducerea aparatului de stat și selectarea funcționarilor pe criterii de meritocrație, precum și creșterea autonomiei locale prin redistribuirea impozitelor către comunități.
Alianța mai vrea soluționarea pașnică a diferendului transnistrean prin dialog permanent în formatul „5+2”, subliniind că problema este una politică. „Moldovenii” insistă pe menținerea neutralității Republicii Moldova, ca fundament al reintegrării statului.
„Moldova Mare”: statut special pentru stânga Nistrului
Partidul „Moldova Mare” își axează programul pe reducerea aparatului birocratic, optimizarea instituțiilor de stat și creșterea profesionalismului funcționarilor prin utilizarea tehnologiilor moderne.
De asemenea, partidul propune introducerea unui sistem de „control popular” asupra deciziilor autorităților și evaluarea administrației locale printr-un „clasament al primarilor”.
Formațiunea vrea acordarea unui statut juridic special regiunii transnistrene, „în cadrul unui stat unitar”. Programul mai subliniază „respectarea” autonomiei Găgăuziei, neutralitatea constituțională și respinge aderarea R. Moldova la blocuri militare.
BUN: reformă administrativă inspirată din modelul României
Blocul Unirea Națiunii (BUN) propune o reformă administrativă modernă, inspirată din modelul României, bazată pe descentralizare și eficientizarea administrației locale și regionale.
Formațiunea își propune inițierea reformei administrativ-teritoriale în următorii 1–2 ani, liberalizarea frontierei pe Prut, integrarea treptată în economia și instituțiile României, iar pe termen lung - realizarea uniunii politice și integrarea deplină în structurile europene și euroatlantice.
NOI: cod de etică pentru funcționari și consolidarea apărării naționale
Partidul Noua Opțiune Istorică (NOI) propune reducerea birocrației și digitalizarea serviciilor publice pentru eficiență și transparență. Programul prevede standarde stricte de integritate și un cod de etică pentru funcționarii publici, precum și reformarea sistemului judiciar și administrativ pentru procese mai rapide.
De asemenea, sunt anunțate consultări publice online și offline pentru proiectele majore, cu implicarea societății civile și a tinerilor.
NOI mai pune accent respectarea neutralității, consolidarea apărării naționale și „dialog pașnic” între Est și Vest, fără a dedica vreun capitol separat regiunii transnistrene.
PL: patru județe și Unirea cu România, ca soluție pentru securitate și pace
Partidul Liberal (PL) susține o reformă administrativ-teritorială prin înlocuirea raioanelor cu patru județe, digitalizarea administrației pentru eficiență și transparență, precum și depolitizarea instituțiilor de reglementare. Formațiunea consideră reforma parte a procesului de integrare europeană și a realizării idealului Unirii cu România.
Programul electoral al PL mai evidențiază protejarea suveranității și integrității teritoriale a R. Moldova până la realizarea Unirii, văzută ca soluție pentru asigurarea securității și păcii în stânga Prutului.
Partidul Uniunea Creștin-Socială din Moldova nu și-a făcut public programul electoral și nu a răspuns solicitărilor noastre de ne pune la dispoziție documentul.
Tatiana Crețu: control parlamentar asupra politicilor de reintegrare
Candidata independentă Tatiana Crețu susține reducerea numărului de unități administrativ-teritoriale și alocarea echitabilă a bugetelor regionale, după principiul „banii urmează cetățeanul”.
Programul electoral al candidatei prevede crearea unui fond special pentru sate, păstrarea a 80% din taxele colectate la nivel local și garantarea autonomiei financiare și administrative după model european.
De asemenea, Tatiana Crețu consideră importantă exercitarea unui control parlamentar asupra politicilor de integrare europeană, reintegrare și securitate.
PN: lichidarea raioanelor și moratoriu geopolitic în dosarul transnistrean
Partidul Nostru (PN) susține eliminarea administrațiilor raionale, cu transferul bunurilor și bugetelor către primării, repartizate în funcție de numărul populației și suprafață.
Formațiunea mai propune acordarea statutului de municipiu pentru toate orașele-reședință, proiectul „Trei capitale” – Chișinău, Bălți și Cahul – drept centre regionale de dezvoltare, precum și crearea unei poliții locale și autonomie mai mare pentru primării.
În privința regiunii transnistrene, partidul pledează pentru conciliere națională și un moratoriu pe geopolitică de 10 ani, cu o eventuală soluție stabilită prin adunare constituțională și referendum, după reforme interne și consolidarea nivelului de trai.
CITIȚI ȘI:
