Jurnalistă DW, la Moldova 1: Dronele rusești provoacă o criză de securitate în Europa de Est și reprezintă un test de coeziune pentru NATO
Recentele incidente de violare a spațiului aerian al Poloniei, României și Bulgariei de către drone rusești au amplificat tensiunile în regiune și pun la încercare capacitatea NATO de a răspunde coordonat și eficient la provocări. Într-un interviu acordat postului Moldova 1, jurnalista Deutsche Welle (DW), Alina Kühnel, a subliniat că aceste acțiuni nu sunt incidente izolate, ci parte a unei strategii hibride deliberate a Moscovei de a sonda vulnerabilitățile flancului estic al NATO.
„Există, în directă legătură cu acest conflict de la granițele NATO și de la granițele României, îngrijorări în rândul europenilor, în mod evident”, a spus Kühnel.
Analizând incidentele din Polonia, jurnalista a contrazis narativele Kremlinului că ar fi simple „accidente” și a punctat că reacțiile oficialilor polonezi indică o pregătire pentru măsuri mai drastice, coordonate cu partenerii NATO.
Alina Kühnel a mai observat că incidentele din Polonia, România și Bulgaria au generat reacții variate în statele NATO, cu propuneri inovatoare.
„În Germania, incidentele din ultimele zile din Polonia, România și Bulgaria au stârnit reacții. Una dintre ele este cea a politicianului conservator Jürgen Rüttgers, care spune că NATO trebuie să reacționeze într-un glas și că nu este posibil ca la astfel de incidente să se apeleze mereu la arme convenționale, avioane de luptă. Totodată, el a spus că NATO are nevoie de drone care să combată aceste mijloace mult mai moderne de luptă față de cele convenționale”, a afirmat ea.
În contextul războiului hibrid purtat de Rusia, Kühnel a atras atenția asupra combinației de acțiuni militare, precum incursiunile dronelor, și campanii de dezinformare menite să slăbească încrederea în NATO.
„Asistăm la un război hibrid de o amploare mult mai mare. Dincolo de aceste intervenții cu drone, e adevărat, care nu au costat până acum vieți omenești în spațiul NATO, cu mici excepții, având în vedere incidentul din 2022 din Polonia, când doi fermieri au murit, Rusia continuă să ducă acest război hibrid. Știm că, de exemplu, sâmbătă, când au avut loc aceste intervenții, s-a constatat o extindere a mesajelor pe mediile de socializare. Toate au adus o campanie susținută prin care să se arate că Rusia este o putere și că statele NATO și Ucraina oricum trebuie să țină cont de această putere militară”, a remarcat jurnalista.
Comparând reacțiile din Polonia și România, Kühnel a scos în evidență diferențele, observând că în România există necesitatea unei coordonări mai eficiente în apărare.
„Polonia a reacționat. Au existat imediat reacții la cel mai înalt nivel, au existat și pe rețelele de socializare, și luări de poziții foarte ferme. În România nu am avut din partea primului-ministru niciun fel de reacție, am avut o reacție întârziată din partea președintelui. În România există mai multe verigi slabe, se vede că România nu are o experiență în astfel de domenii, deși are un război care se desfășoară la granița României. Este necesară o acțiune coordonată și sunt necesare mai multe fonduri”, a spus jurnalista DW.
Analizând dezbaterile din Germania privind bugetul pentru apărare, Kühnel a subliniat tensiunile generate de nevoia de a investi în securitate, pe de o parte, și cerințele sociale, un echilibru delicat cu care se confruntă majoritatea statelor NATO.
„În Germania se discută astăzi bugetul pentru anul 2026 și vă pot spune că există destul de multe neînțelegeri pentru acordarea unor fonduri suplimentare pentru înarmare, apărare și pentru Ucraina. Deci, se pune mereu în balanță și probabil că așa este situația și în restul statelor NATO: cât investim pentru apărare pentru a ține Rusia departe de granițele noastre și cât sacrificăm din rândul populației”, a explicat ea.
NATO are capacitatea de a dezvolta măsuri eficiente, dar jurnalista atrage atenția asupra necesității unor soluții raționale, care să evite amplificarea conflictului.
„Sunt convinsă că vor exista mai multe măsuri de descurajare, se lucrează intens în spatele ușilor închise pentru măsuri de descurajare și pentru măsuri mai drastice de îngrădire a unor astfel de acțiuni din partea Rusiei. Dar să sperăm că nu vom mai asista mereu la astfel de provocări. Există și foarte multe teorii conspiraționiste, dar ar fi important de știut că este nevoie de un răspuns rațional, și nu de un răspuns rapid, care să ducă la amplificarea unor astfel de conflicte”, a conchis Alina Kühnel.
Amintim că incidentele din ultima perioadă, inclusiv intrarea a 19 drone rusești în spațiul aerian polonez și violarea frontierelor României și Bulgariei, au determinat reacții rapide - convocarea Consiliului de Securitate al ONU de către Polonia și ridicarea avioanelor de luptă F-16 și F-18 în România, semnalând o escaladare a tensiunilor și necesitatea unei strategii NATO.
CITIȚI ȘI:
Kaja Kallas denunță „intrarea inacceptabilă” a dronelor ruse în spațiul aerian al României
Ministrul Apărării de la București: Dronele rusești care intră în spațiul României vor fi doborâte
Nou incident cu dronă în Polonia: securitatea a intervenit lângă sediile guvernamentale
Marea Britanie trimite avioane Typhoon pentru a proteja Polonia după incursiunile dronelor rusești
