Corespondență Dan Alexe // Migranții din UE: o dificultate în repararea relațiilor cu Londra post-Brexit
Pe măsură ce contextul geopolitic s-a transformat după invadarea Ucrainei în 2022 și, în același timp, s-au acumulat dovezi privind consecințele negative ale Brexit-ului asupra economiei britanice, Partidul Laburist aflat la putere dorește acum să se reconecteze cu partenerii săi europeni, reafirmând continuitatea angajamentului britanic față de Ucraina și față de alianța transatlantică, NATO.
Repararea relațiilor se lovește însă de dificultăți majore. Bruxelles-ul insistă ca Marea Britanie să accepte condițiile privind mobilitatea tinerilor pentru a putea progresa cu acordul privind siguranța alimentară. Țări precum România, membre ale UE, pot formula exigențe serioase.
Guvernul lui Starmer va trebui, așadar, să cedeze cerințelor UE privind mobilitatea tinerilor înainte de a semna un acord în domeniul siguranței alimentare. Uniunea Europeană refuză să finalizeze una dintre prioritățile de resetare a Brexit-ului stabilite de Keir Starmer, dacă Londra nu acceptă un număr mai mare de lucrători temporari din Europa. Ambele părți au convenit, la începutul anului, să încheie pacte individuale în cadrul unei ample reexaminări a termenilor comerciali post-Brexit.
Acum însă, Bruxelles-ul insistă ca orice progres în ceea ce privește acordul de relaxare a controalelor la exportul de alimente să fie condiționat de numărul de tineri europeni care vor primi dreptul de a trăi, munci și studia în Regatul Unit. Această situație îl pune pe Keir Starmer sub o presiune suplimentară pentru a accepta un număr mai mare de cetățeni din UE decât promisese în manifestul său electoral.
Anterior, premierul a acceptat accesul ambarcațiunilor europene la apele britanice timp de 12 ani, în schimbul pactului privind siguranța alimentară. Londra face acum presiuni pentru finalizarea acordului sanitar și fitosanitar (SPS) până la începutul anului 2027, în speranța reducerii costurilor alimentare pentru consumatorii britanici. Țările UE care au pledat intens pentru includerea schemei în reluarea Brexit-ului, precum Polonia și România, vor însă să vadă cât mai mulți cetățeni ai lor cu drept de muncă și studiu pe teritoriul britanic.
Între timp, capitalele UE au convenit miercuri asupra participării Marii Britanii la programul de apărare SAFE, în valoare de 150 de miliarde de euro. Firmele britanice din domeniul apărării vor putea licita pentru primele runde de contracte, finanțate prin împrumuturi avantajoase de la Comisia Europeană, începând chiar din noiembrie. Regatul Unit va trebui să plătească pentru acest privilegiu, iar Bruxelles-ul va stabili o taxă raportată la PIB-ul țării și la competitivitatea industriei sale de apărare în comparație cu cele ale altor state europene.
După paisprezece ani în opoziție, Partidul Laburist condus de Keir Starmer a câștigat alegerile generale din iulie 2024 cu 411 mandate din 650, pe baza a 34% din voturi. A revenit la guvernare la opt ani după votul istoric privind ieșirea din Uniunea Europeană, o decizie împotriva căreia a militat în 2016. În 2019, Keir Starmer însuși susținea ideea unui al doilea referendum, înainte de a se ralia Acordului Comercial și de Cooperare (TCA) negociat de guvernul Boris Johnson și semnat în decembrie 2020. Ieșirea din UE a însemnat părăsirea pieței unice și a uniunii vamale, iar TCA a rămas un acord minimal de liber schimb, lipsit chiar și de o componentă de cooperare în politica externă.
Pactele politice încheiate cu UE la începutul acestui an trebuie încă transformate în tratate obligatorii din punct de vedere juridic. În acest context, negociatorii europeni încearcă să folosească prioritatea lui Keir Starmer pentru un acord privind siguranța alimentară ca să obțină condiții mai bune pentru tinerii europeni.
Plafonul programului „Experiența tinerilor”
În acordul inițial, ambele părți au convenit asupra unui plafon al participanților, dar întrebarea privind cifra exactă a rămas deschisă. Programul „Experiență pentru tineri” trebuie să aibă un plafon strict care să asigure că nu influențează cifrele migrației nete, întrucât guvernul britanic se confruntă cu presiuni pentru reducerea acestora, pe fondul crizei intensificate a traversărilor ilegale cu ambarcațiuni mici.
Bruxelles-ul a încercat să lege negocierile, folosind ceea ce Michel Barnier, fost negociator-șef, descria drept „paralelism” – pentru a-și spori influența asupra Regatului Unit. O tactică similară a fost folosită și anterior, prin compromisuri de tipul „pește pentru servicii financiare”: accesul ambarcațiunilor europene la apele britanice în schimbul unor condiții mai bune pentru City-ul londonez pe piața unică.
Aplicarea unei metode asemănătoare ar putea face ca UE să refuze progrese în discuțiile privind siguranța alimentară, dacă nu va obține concesii clare în negocierile referitoare la mobilitatea tinerilor. În același timp, Londra promovează ideea că mobilitatea tinerilor aduce beneficii ambelor părți.
