The Insider: Planul Rusiei este să aducă în Parlamentul R. Moldova minimum 51 de deputați loiali regimului de la Kremlin
Rusia a elaborat un plan de intervenție în alegerile parlamentare din R. Moldova, cu scopul de a îndepărta de la putere Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), de a împiedica integrarea europeană a țării și consolidarea relațiilor cu Ucraina, transmite The Insider.
Centrul lui Kirill Parubțev, programator rus, analist de sistem și activist anti-război, a analizat pentru The Insider activitățile secrete ale Kremlinului privind interferența în procesul electoral din R. Moldova.
Cine este susținut de Kremlin
Principalul obiectiv al autorităților ruse la alegerile din această duminică este să aducă în parlamentul R. Moldova minimum 51 de deputați loiali regimului de la Kremlin, ceea ce ar permite formarea unei majorități capabile să blocheze orice proiect de lege neagreat de Moscova și chiar să inițieze procedura de impeachment împotriva președintei Maiei Sandu, scrie sursa citată.
Cel puțin o alianță politică moldovenească este direct finanțată de oligarhul fugar Ilan Șor, aflat în Rusia: Blocul „Victoria”, care reunește partidele „Șor” (interzis în Moldova din 2023), „Șansă”, „Renaștere”, „Forța Alternativă pentru Salvarea Moldovei” și „Victoria”. Deși autoritatea electorală a R. Moldova nu a permis blocului să participe la alegerile parlamentare, sondajele îi dau până la 11% din voturi.
De asemenea, potrivit surselor centrului lui Parubțev, prin intermediul lui Ilan Șor, Rusia finanțează o serie de proiecte politice mici în Republica Moldova, care, formal, se poziționează ca fiind proeuropene sau ca susținători ai Unirii cu România, dar, de fapt, au menirea de a atrage voturile de la PAS.
Un alt instrument de influență asupra opiniei publice din R. Moldova este Mitropolia Moldovei. Ea face parte din Biserica Ortodoxă Rusă, însă are autonomie formală. În 2021, 90% dintre cei care se declarau ortodocși se identificau cu această biserică.
ONG-ul legat de Șor, „Eurasia”, plătea preoților moldoveni presupuse pelerinaje la Moscova și Belgrad și le oferea carduri „Mir”, emise de Promsviazbank. De asemenea, în timpul referendumului din anul trecut privind integrarea europeană, Kremlinul a încercat și achiziționarea directă de voturi, dar acest lucru nu a funcționat eficient și susținătorii cursului Maiei Sandu au câștigat.
Găgăuzia și Transnistria – surse de instabilitate
Un alt instrument de presiune asupra R. Moldova este Autonomia Găgăuză și regiunea separatistă din stânga Nistrului. Anul trecut, Vladimir Putin s-a întâlnit personal cu bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul. În timpul vizitei acesteia la Soci, Rusia și Găgăuzia au încheiat acorduri bilaterale privind facilitarea accesului mărfurilor din regiune pe piața rusă și stabilirea de prețuri reduse pentru resursele energetice rusești, ocolind autoritățile centrale de la Chișinău.
În consecință, Guțul a fost sancționată de UE pentru „promovarea separatismului și amenințarea suveranității R. Moldova”, iar justiția de la Chișinău a condamnat-o la șapte ani de închisoare pentru finanțarea ilegală a partidelor politice. Potrivit acuzării, în perioada 2019 - 2022, Evghenia Guțul, fiind secretară a fostului Partid „Șor”, a introdus sistematic bani din Federația Rusă în R. Moldova și a coordonat activitatea unor birouri ale partidului.
Regiunea transnistreană a fost afectată, în iarna acestui an, de o criză energetică. Din cauza expirării contractului de tranzit al gazului rusesc prin Ucraina și a refuzului Gazprom de a livra gaz până la clarificarea problemei legate de datoria companiei „Moldovagaz”, pe care Rusia a evaluat-o la peste 700 de milioane de dolari, iar R. Moldova – la 8,6 milioane de dolari, livrările s-au oprit și au început întreruperile de electricitate și încălzire. Problema a fost soluționată cu ajutorul livrărilor din R. Moldova și Europa. Anterior, regiunea a primit gaz rusesc gratuit timp de peste 30 de ani, iar „Gazprom” nu a cerut niciodată să fie plătit. Doar fixa datoria în creștere.
Dezinformarea
La începutul lunii septembrie, vorbind la tribuna Parlamentului European, Maia Sandu a acuzat Rusia de „război hibrid” împotriva R. Moldova, inclusiv prin dezinformare.
„Scopul Kremlinului este clar: să cucerească Moldova prin urnele de vot, să ne folosească împotriva Ucrainei și să transforme țara noastră într-un avanpost pentru atacuri hibride asupra Uniunii Europene”, a declarat Sandu.
The Insider a relatat în mai multe rânduri despre campania rețelei de boți pro-Kremlin „Matrioska”, care vizează subminarea ratingului președintei Sandu. Boții au acuzat-o de corupție, represiuni împotriva opoziției, manipularea alegerilor, au încercat să o certe cu vicepreședintele Comisiei Europene, Kaja Kallas, atribuindu-i dorința de a-i lua funcția, și au distribuit videoclipuri muzicale generate de AI care o ridiculizau pe Sandu.
Pe lângă aceste platforme, Kremlinul folosește și:
Telegram – o rețea de canale denumite după raioanele R. Moldova, care distribuie mesaje generate de AI, amestecând știri locale și saluturi neutre cu postări antiguvernamentale și propagandă pro-Kremlin.
TikTok – pentru atragerea tinerilor cu ajutorul videoclipurilor simple: „De ce e Moldova săracă? Pentru că 30 de ani a votat între „europeni” și „socialiști”. Ajunge!”.
Facebook – Meta a blocat anul trecut o rețea întreagă de pagini false care vizau vorbitorii de rusă din R. Moldova, criticând-o pe Sandu și susținând partidele proruse.
Centrul lui Kirill Parubțev a identificat și principalele mesaje ale campaniilor de dezinformare ale Kremlinului înainte de alegeri:
Integrarea europeană echivalează cu pierderea neutralității și impunerea „valorilor netradiționale”;
Minoritățile etnice, inclusiv găgăuzii, sunt persecutate;
Moldova este atrasă în NATO și pregătită pentru război cu Rusia;
Economia Moldovei este în declin, iar PAS nu poate asigura un nivel de trai decent.
Teme suplimentare includ discreditarea Ucrainei și a refugiaților ucraineni, răspândirea de știri false despre Guvernul moldovean, promovarea separatismului și ideii de „apropriere spirituală de Rusia”.
Republica Moldova organizează alegeri parlamentare duminică, 28 septembrie, pentru desemnarea celor 101 deputați ai legislaturii a XII-a. În cursa electorală s-au înscris 23 de partide, blocuri electorale și candidați independenți.
Votul va avea loc în 2.274 de secții de votare, dintre care 301 sunt deschise în străinătate. Pentru desfășurarea scrutinului, au fost tipărite peste 2.77 de milioane de buletine de vot pentru secțiile din țară și 864 de mii pentru diasporă.
Autoritățile anunță măsuri speciale de securitate, cu mobilizarea forțelor de ordine atât în ziua alegerilor, cât și în perioada preelectorală, pentru prevenirea tentativelor de destabilizare sau perturbare a procesului democratic.
CITIȚI ȘI:
