Constantin Țuțu, reținut pentru 72 de ore: De la sportiv de performanță la deputat, apoi fugar internațional și inculpat în dosare penale
Din ringul de K1 în vizorul procurorilor, propulsat ulterior în Parlament pe listele Partidului Democrat (PDM), apoi fugar și, mai nou, ajuns în arest. Acesta este traseul marcat de controverse al lui Constantin Țuțu, fost sportiv și ex-deputat PDM, cu dosare penale atât în R. Moldova, cât și peste hotare. În seara zilei de 2 octombrie 2025, acesta s-a predat la intrarea în R. Moldova, după ce s-ar fi aflat o perioadă în regiunea transnistreană, și a fost reținut pentru 72 de ore pentru traversarea ilegală a frontierei.
Predarea „benevolă”
După câteva săptămâni de căutări, fostul deputat democrat Constantin Țuțu a fost reținut, în seara zilei de 2 octombrie, la punctul de trecere Vulcănești, pe sensul de intrare în Republica Moldova dinspre Ucraina.
Șeful Poliției de Frontieră, Ruslan Galușca, a declarat, la Tv8, că Țuțu „a venit benevol” la hotar și a fost „predat organelor competente”.
„Cetățeanul este reținut pentru 72 de ore, pentru traversarea ilegală a frontierei R. Moldova. Acțiunile procesual-penale sunt în desfășurare, cu asigurarea garanțiilor procedurale și prezumției nevinovăției”, a precizat, pentru Teleradio-Moldova, Emil Gaitur, purtătorul de cuvânt al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).
Președintele Parlamentului și liderul Partidului Acțiune și Solidaritate, Igor Grosu, susține că această reținere ar reprezenta „o revenire la normalitate”.
„Poliția și instituțiile își fac treaba. Mesajul meu către cei care se consideră invincibili: nimeni nu poate fi de neatins și, la final, toți cei care trebuie să răspundă pentru faptele lor vor răspunde”, a comentat Igor Grosu într-o emisiune de la Jurnal TV.
Reținerea în Grecia și documentele false
Constantin Țuțu și oligarhul Vladimir Plahotniuc, fugit din Republica Moldova în iunie 2019 după pierderea puterii, au fost reținuți pe 22 iulie 2025, pe aeroportul din Atena, în timp ce încercau să zboare spre Dubai. Cei doi erau însoțiți de o tânără de 25 de ani, fostă Miss Moldova 2019, potrivit presei grecești.
În momentul reținerii, Țuțu avea la el mai multe documente false: un pașaport românesc (emis pe 7 noiembrie 2022), o carte de identitate românească (emisă pe 5 septembrie 2024), un permis de conducere românesc (emis pe 18 aprilie 2023), precum și documente bulgare – carte de identitate și permis de ședere.
Perchezițiile efectuate la vila din Atena unde locuiau cei doi au scos la iveală sume considerabile și bunuri de lux: 155.000 de euro în numerar, 17 pașapoarte și cărți de identitate din diverse state, laptopuri și dispozitive de stocare criptate, precum și ceasuri exclusiviste ale unor mărci precum Breguet, Kees Engelbarts și Urwerk.
Fostul sportiv a stat mai bine de o lună în arest preventiv la penitenciarul Korydallos din Grecia. La începutul lunii septembrie 2025, a fost eliberat, întrucât autoritățile de la Chișinău nu au emis un mandat de extrădare pe numele său.
După eliberare, Țuțu și-a cumpărat bilete de avion spre Chișinău, pentru datele de 4 și 7 septembrie, însă nu a mai ajuns la destinație.
Fuga în regiunea transnistreană
Pe 22 septembrie curent, Constantin Țuțu a fost surprins la terasa unui local din Tiraspol, însă autoritățile nu au oferit explicații clare despre modul în care acesta a ajuns în regiunea transnistreană.
Avocatul lui Țuțu nega informațiile potrivit cărora clientul său s-ar afla în Transnistria și susținea că fostul deputat se afla în continuare în Grecia.
Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că Țuțu avea interdicție de a părăsi Grecia, dar ar fi putut, totuși, să iasă pe cale rutieră către alte state din spațiul Schengen cu acte false.
Aceleași informații erau consemnate și într-o notă transmisă Procuraturii Anticorupție de către Inspectoratul Național de Investigații. Cu toate acestea, Poliția de Frontieră nu a înregistrat oficial revenirea sa pe teritoriul Republicii Moldova, după ce, în iulie, Țuțu părăsise legal țara.
Premierul Dorin Recean anunțase anterior că există informații operative potrivit cărora Țuțu intenționa să ajungă în regiunea transnistreană pentru a desfășura „anumite acțiuni”. Șeful Executivului dădea asigurări că instituțiile statului investighează cazul pentru a stabili intențiile reale și legăturile pe care le-ar putea avea fostul deputat.
Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a pornit o cauză penală pe numele lui Constantin Țuțu pentru trecerea ilegală a frontierei de stat, fiind dat în urmărire printr-o decizie a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.
Cariera sportivă și începuturile în politică și afaceri
Constantin Țuțu s-a născut pe 9 februarie 1987 și s-a afirmat ca sportiv de performanță, practicant de kickboxing și K1. În anul 2013, acesta a fost desemnat „Sportivul anului” în Republica Moldova.
Cu doar câteva luni înaintea campaniei electorale pentru alegerile parlamentare din noiembrie 2014, Țuțu, încă activ în ring, a dedicat o serie de victorii Partidului Democrat din Moldova (PDM) condus atunci de oligarhul Vlad Plahotniuc.
În septembrie 2014, în ajunul unei lupte importante, a fost vizitat în sala de pregătire de către liderul democrat de atunci, care ulterior l-a felicitat pentru succes. La scurt timp după ce a dedicat PDM-ului victoria sa în fața unui sportiv italian, Constantin Țuțu și-a anunțat oficial intrarea în politică.
El a candidat pe lista democraților la alegerile din 2014, pe locul al 13-lea. În urma scrutinului, Țuțu a devenit deputat în Parlamentul Republicii Moldova, mandat pe care l-a exercitat până în 2019.
În perioada mandatului său de deputat, Constantin Țuțu s-a lansat în afaceri, fondând în 2016 compania „Constant Petrol” SRL, care era specializată, inițial, în comerțul cu produse industriale și combustibili, iar ulterior s-a reprofilat în domeniul agriculturii. În 2018, el a înființat și „TC - Vipsecurity” SRL, specializată în domeniul securității private, precum și asociația „Clubul Sportiv C. Țuțu – PROTEAM”, prin intermediul căreia a deschis cluburi de lupte la Chișinău, Cahul și Soroca. Tot în această perioadă, Țuțu și-a lansat și un magazin online de haine sportive.
În declarația de avere pentru anul 2017, el nu a raportat venituri ale firmelor pe care le gestiona. O investigație a Comisiei Naționale de Integritate din 2016 a arătat că acesta nu declarase, în 2014, venituri de la două firme și conturi bancare minore, dar cazul a fost clasat, pe motiv că nu a existat o intenție de a ascunde aceste date.
Omorul de la Orhei și arestul la domiciliu
Numele lui Constantin Țuțu este legat și de cazul omorului lui Alexei Veretca, produs la 28 aprilie 2012, în Codrii Orheiului. În acea seară, lângă restaurantul „Doi Haiduci”, a avut loc un schimb de focuri în urma căruia un bărbat de 42 de ani a murit, iar altul a fost rănit. Țuțu, care se afla împreună cu un grup de peste 12 persoane la fața locului, a părăsit locul incidentului, iar procurorii au obținut pe numele tuturor participanților mandate de arestare. Trei dintre aceștia nu au mai fost găsiți, iar Țuțu s-a ascuns doar o perioadă scurtă, cât timp avea emis mandat de arest pe numele său. În mai 2012, deși era dat în urmărire, magistrații Judecătoriei Centru i-au schimbat măsura preventivă, plasându-l inițial în arest la domiciliu și ulterior sub control judiciar.
Inițial, procurorii i-au învinuit de omor pe toți participanții. Ulterior, Procuratura Generală i-a scos de sub urmărire penală pe Țuțu și alți doi figuranți, înlocuind acuzația de omor cu cea de huliganism, după ce un alt suspect a declarat că el ar fi tras focul mortal.
Procesul a fost judecat la Judecătoria Orhei în perioada în care Țuțu era deja deputat și membru al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. În mai 2016, instanța l-a achitat pe el și pe ceilalți doi inculpați de huliganism și a dispus restituirea armei din care, potrivit anchetei, trăsese în seara crimei. În acel dosar, a fost condamnată o singură persoană – cea care a recunoscut că a tras glonțul mortal.
Cazul a revenit însă în atenție în mai 2024, după ce Curtea de Apel Chișinău l-a condamnat pe Constantin Țuțu la cinci ani de închisoare pentru vătămare intenționată medie a integrității corporale. În același timp, instanța a dispus eliberarea lui de la executarea pedepsei, invocând amnistia.
Avocatul lui Țuțu a contestat hotărârea la Curtea Supremă de Justiție, calificând-o drept „arbitrară”.
Alte dosare aflate pe rol
Constantin Țuțu, kickboxerul pe care Plahotniuc l-a făcut deputat, este cercetat penal și pentru trafic de influență și îmbogățire ilicită. Dosarele, aflate pe rol din mai 2020 și noiembrie 2021, au fost ulterior comasate într-un singur proces, examinat în prezent la Judecătoria Chișinău. Ultima ședință de judecată a fost planificată pentru 16 iulie 2025.
În martie 2020, aflat în căutare internațională, Țuțu s-a predat la punctul de trecere Leușeni, declarând că dosarul este „politic” și că este nevinovat.
Procurorii îl acuză că ar fi acumulat averi nejustificate, inclusiv o vilă de lux pe strada Grenoble din capitală, pusă sub sechestru din 2019.
Potrivit ZdG, numele lui Țuțu apare și într-un dosar de huliganism, alături de interlopul Oleg Pruteanu, zis „Borman”, dar și în acuzațiile autorităților ruse privind un trafic de droguri pe ruta Maroc–Rusia, încă din 2012, dosar ce îl vizează și pe Vladimir Plahotniuc, încarcerat la Penitenciarul nr.13.
