Patrimoniu pierdut, disputat în instanță: Conacul Râșcanu-Derojinschi „nu mai există” și „pierderea este mult mai mare” decât prejudiciul solicitat de stat
La mai bine de un an de când Ministerul Culturii a emis un ordin prin care a cerut recuperarea prejudiciului de peste 21,6 milioane de lei pentru demolarea Conacului Râșcanu-Derojinschi din centrul capitalei, situația rămâne blocată. Patru dosare administrative, o cauză penală și o expertiză tehnică urmează să stabilească dacă monumentul a fost „demolat” sau doar „reconstruit” și dacă statul își va recupera prejudiciul invocat.
Construit în a doua jumătate a secolului XIX și înscris în Registrul Monumentelor de Stat, conacul de pe strada București 62 nu mai există, susține secretarul de stat de la Ministerul Culturii, Vladimir Vornic. În locul său au apărut două clădiri noi, una care imită arhitectura veche a conacului și un bloc cu 18 etaje, care domină zona.
Vladimir Vornic a declarat pentru Teleradio-Moldova că distrugerea este „ireversibilă” și că monumentul a fost „demolat”, în loc fiind construit „un nou edificiu și avem și în preajmă acel mastodont”.
„Din păcate, cel mai grav e că monumentul a fost demolat și avem, de fapt, două construcții acolo, fiind afectat și peisajul urban, și ce vreți în această zonă. Conacul propriu-zis nu există și asta e pierderea cea mai gravă”, a precizat secretarul de stat de la Ministerul Culturii.
Evaluarea prejudiciului
Pe baza unei expertize tehnice realizate de un specialist în construcții, Agenția de Inspectare a Monumentelor a emis, în august 2024, un act de constatare și de evaluare, iar Ministerul Culturii a dispus, prin Ordinul nr. 274, recuperarea a 21,6 milioane de lei, prejudiciu cauzat statului.
Potrivit lui Pavel Croitoru, reprezentantul juridic al ministerului, companiile vizate au contestat fiecare document.
„Au fost atacate toate actele emise de agenție și de minister, inclusiv ordinul prin care s-a cerut repararea prejudiciului”, ne-a spus juristul.
În prezent, există patru dosare administrative și un dosar penal pe rolul instanțelor de judecată ce vizează soarta Conacului Râșcanu-Derojinschi. În cazul dosarului penal, părțile așteaptă expertiza judiciară pentru a confirma demolarea monumentului.
„Imobilul era ruinat”
Cele două firme menționate în procedura de recuperare a prejudiciului sunt „ExFactor Grup” SRL și „Universal Proiect” SRL. Avocatul companiei „ExFactor”, Sergiu Gaina, susține că imobilul se ruina și nu ar fi fost demolat, iar ministerul s-a grăbit să ceară despăgubiri.
„Poate el nici nu a fost demolat? Noi considerăm că imobilul era ruinat și statul nu a avut grijă de el”, ne-a spus acesta.
Apărătorul respinge și acuzația vizavi de tergiversarea cazului, contestarea actelor fiind, spune el, „o procedură legală, nu o strategie de amânare”.
Aceeași sursă a adăugat că blocul cu 18 etaje nu ar fi fost construit pe locul conacului, ci pe același teren: „Afirmația potrivit căreia pe locul conacului a fost construit alt bloc nu corespunde adevărului. Conacul se află acolo unde era, iar blocul este o altă clădire”.
În privința prejudiciului solicitat de Ministerul Culturii, avocatul a detaliat că nouă milioane de lei au fost solicitate de la agenții economici în calitate de costuri pentru restabilirea monumentului și alte 12 milioane - pentru demolarea clădirii actuale.
Reprezentații companiei „Universal Proiect” SRL nu au răspuns apelurilor noastre pentru a comenta cazul.
Anterior, jurnaliștii de investigație de la RISE Moldova au scris că această companie este afiliată fostului deputat democrat Vladimir Andronachi, aflat în prezent în arest preventiv. Andronachi este cercetat într-un nou dosar penal și acuzat de spălare de bani în proporții deosebit de mari.
Primele decizii în instanță
În martie 2025, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a declarat inadmisibilă acțiunea depusă de „Universal Proiect” SRL împotriva actului de evaluare a prejudiciului. În luna mai, Curtea de Apel a respins recursul, stabilind că documentul contestat este doar o etapă pregătitoare, nu un act administrativ final.
Nici în cazul Ordinului Ministerului Culturii, contestat în instanță, nu există o hotărâre definitivă.
În dosarul penal care vizează monumentul, organele de anchetă au dispus o expertiză tehnică pentru a confirma dacă monumentul a fost demolat, așa cum susține ministerul, sau s-a prăbușit pentru că nu a fost întreținut, așa cum insistă cele două firme.
„Repararea prejudiciului pentru demolarea monumentului este legată de constatările ce vor fi făcute de organul de urmărire penală. Noi cunoaștem că el a fost demolat, există și imagini foto, dar ca să fie probat acest fapt, în condițiile în care firmele neagă demolarea, trebuie să existe o expertiză. Perspectiva încasării acestor bani depinde de acest raport și, ulterior, de formularea învinuirii în dosarul penal”, a precizat reprezentantul juridic al Ministerului Culturii, Pavel Croitoru, pentru Teleradio-Moldova.
Secretarul de stat Vladimir Vornic crede că, dincolo de cifre și de dosare, problema reală este pierderea patrimoniului: „Au fost încălcări grave, iar pierderea este mult mai mare decât evaluarea financiară”.
Povestea Conacului Râșcanu-Derojinschi
Conacul urban Râșcanu-Derojinschi a fost ridicat în anii ’70 ai secolului XIX, pe strada București 62 din Chișinău, și a aparținut familiei boierești Râșcanu, una dintre cele mai vechi și influente familii din Basarabia. Clădirea, construită în stil eclectic cu elemente arhitecturale caracteristice epocii, era înconjurată de anexe și reprezenta o parte din patrimoniul urban al Chișinăului secolului XIX.
În 2006, Guvernul a transferat conacul, împreună cu terenul aferent, în gestiunea Ministerului Culturii, cu scopul de a proteja patrimoniul cultural.
Pe 2 septembrie 2010, între Ministerul Culturii și SRL „Universal Proiect” a fost încheiat un contract de superficie asupra terenului de 0,3317 hectare, cu scopul construirii și exploatării unor edificii, dar cu respectarea condițiilor de conservare și exploatare a construcțiilor existente.
Obligația de restaurare a monumentului a fost reiterată și în documentele urbanistice emise ulterior de Primăria Chișinău.
Doisprezece ani mai târziu, în locul ansamblului istoric au apărut două construcții noi: o clădire care reproduce parțial formele conacului și un bloc turn cu 18 etaje.
Ministerul Culturii și Agenția de Inspectare a Monumentelor au calificat situația drept o încălcare gravă a legislației privind protejarea patrimoniului cultural. În 2022, a fost depusă o sesizare la organele de drept și inițiat un dosar penal pentru demolarea ilegală a monumentului, iar în 2024 ministerul a inițiat și o procedură civilă pentru recuperarea prejudiciului de 21,6 milioane de lei.
