Biobăncile din R. Moldova vor putea participa la parteneriate internaționale de cercetare
Cercetarea biomedicală din Republica Moldova capătă noi perspective de dezvoltare, după ce Cabinetul de miniștri a aprobat, în ședința din 8 octombrie, Regulamentul de organizare și funcționare a biobăncilor de cercetare. Documentul stabilește cadrul legal necesar pentru activitatea instituțiilor ce colectează, stochează și gestionează materiale biologice destinate studiilor științifice. Aceste cercetări contribuie la înțelegerea unor boli și la dezvoltarea unor noi metode de diagnostic și tratament.
Potrivit Tatianei Malcova, șefa biobăncii de cercetare de la Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie (USMF) „Nicolae Testemițanu”, adoptarea regulamentului marchează un pas important spre integrarea cercetării medicale din Republica Moldova în standardele internaționale.
„Cât timp nu ești legal recunoscut, nu poți funcționa. De aici începe totul și, iarăși, activitatea biobăncilor este un lucru destul de sensibil din punct de vedere etic. Fără suportul legal... fiindcă persoana care este donator rămâne, totuși, și proprietar al probelor sale și, în orice moment, poate să refuze. Este un loc unde este stocată informație despre populația anumitei țări. De asta sunt acele aspecte etice sensibile, care trebuie să fie clar stipulate și din punct de vedere legal”, a explicat Tatiana Malcova într-un interviu oferit postului Radio Moldova.
Ce este o biobancă
„Băncile unde se păstrează țesuturi de origine umană, care sunt folosite în scopuri terapeutice, există de mai mult timp în Republica Moldova. Activitatea biobăncilor de cercetare este ceva mai nou”, a explicat șefa laboratorului.
Biobăncile de cercetare colectează sânge integral, plasmă, ser, urină, ADN, precum și alte fluide sau țesuturi biologice care pot fi utilizate în scop științific.
„Mai sunt biobănci care stochează fir de păr, probă de salivă sau spută — orice ar interesa cercetătorul, în funcție de specificul proiectului. Cele mai uzuale produse sunt plasma, serul și ADN-ul extras din sânge integral”, a precizat Malcova.
Spre deosebire de biobăncile terapeutice, cele de cercetare nu oferă un beneficiu medical imediat donatorului, ci contribuie la înțelegerea unor boli și la dezvoltarea unor noi metode de diagnostic și tratament.
„Donatorul care semnează acordul că permite utilizarea materialului propriu în cercetare nu are un beneficiu direct, ci doar contribuie la o înțelegere mai bună a unor patologii și, ulterior, la elaborarea testelor noi de diagnostic și tratament”, a explicat cercetătoarea.
Pas spre integrarea în proiecte internaționale
Biobăncile oferă cercetătorilor acces la materiale biologice colectate în condiții controlate, facilitând colaborarea dintre instituțiile științifice.
„Biobanca oferă servicii pentru laboratoare, fiindcă asigură condiții speciale necesare pentru stocarea de lungă durată și calitativă a produselor. În al doilea rând, se creează o colecție de biomateriale de la pacienți cu diferite patologii, iar cercetătorul, dacă este interesat în studierea unei anumite boli, se poate adresa direct biobăncii, fără a mai căuta voluntari”, a mai explicat Malcova.
Potrivit acesteia, noul regulament, aprobat de Guvern, va permite Republicii Moldova să participe la parteneriate internaționale de cercetare, unde stocarea și schimbul de probe biologice necesită respectarea unor standarde riguroase.
„Sunt unele proiecte în care se solicită stocarea bioprobelor în condiții speciale. Dacă noi nu avem aceste condiții, nu putem să ne implicăm în lucrul cu alte echipe”, a subliniat Malcova.
În Republica Moldova există două biobănci. Prima, aflată la Spitalul de Traumatologie și Ortopedie, colectează materiale biologice destinate tratamentului pacienților.
Cea de-a doua, inaugurată în 2021 la USMF „Nicolae Testemițanu”, este destinată exclusiv activităților de cercetare științifică, contribuind la studierea diferitelor patologii și la dezvoltarea unor noi metode de diagnostic și tratament.
Activitatea băncilor biologice este reglementată prin intermediul unei legi speciale, adoptată de Parlament în anul 2024.
