Jurnalistă DW: Armistițiul din Fâșia Gaza este un pas important, dar pacea rămâne incertă
Acordul de încetare a focului dintre Israel și Hamas reprezintă prima etapă semnificativă într-un conflict sângeros de peste doi ani, însă nu există garanții privind încheierea definitivă a războiului din Fâșia Gaza. Într-un interviu acordat postului Moldova 1, jurnalista Deutsche Welle (DW), Alina Kühnel, a declarat că planul de pace prevede mecanisme menite să accelereze eliberarea ostaticilor și livrarea de ajutor umanitar, însă dificultățile logistice și climatul tensionat ar putea tergiversa implementarea.
„Beneficiarii direcți ai acestui armistițiu sunt oamenii, populația. După cum am văzut în Israel, oamenii au ieșit pe străzi bucuroși că își vor putea primi acasă cei 20 de ostatici care mai sunt în viață și trupurile celor 28 care se pare că se află sub dărâmături”, a declarat Alina Kühnel la Moldova 1.
În pofida optimismului, jurnalista avertizează că experiența istorică arată cât de instabile pot fi astfel de acorduri, chiar și atunci când par solide la început.
„Din păcate, din istoricul lung al conflictului din Orientul Apropiat, știm că au mai existat armistiții care au fost încălcate. Ne aducem aminte în 1993, când se semna la Casa Albă un armistițiu și doi ani mai târziu, Yitzhak Rabin (prim-ministrul Israelului asasinat în 1995 - n.r.) era ucis. Este foarte greu de spus. În acest moment, ar fi ideal să se ajungă într-adevăr la o pace de durată. Să sperăm că Trump a reușit, prin aceste eforturi, dar nu doar Trump, pentru că până la urmă au fost alți mediatori, și el este cel care își asumă laurii acestui armistițiu”, constată jurnalista DW.
De asemenea, retragerea trupelor israeliene este, în opinia jurnalistei, un test al disponibilității reale a Israelului de a permite acces umanitar și de a atenua criza umanitară din Gaza.
„Ar fi bine să fie o schimbare autentică, pentru că din acest moment Națiunile Unite au anunțat că vor intra complet cu toate ajutoarele convenite în Tratatul din 19 ianuarie 2025, pentru a ajuta oamenii care se află într-o situație disperată, pentru a combate foametea care a pus stăpânire pe Fâșia Gaza. Ar fi foarte bine ca Israelul să vadă că situația impune un astfel de ajutor și să permită acestor convoaie umanitare accesul pe termen lung”, comunică Kühnel.
Deși există speranță în potențialul acordului, jurnalista subliniază că amenințarea grupărilor radicale rămâne constantă, chiar și într-un climat de armistițiu în care SUA și Marea Britanie ar putea administra perioada post-conflict în Gaza pentru menținerea păcii. Potrivit ei, dificultățile logistice și climatul tensionat ar putea îngreuna implementarea prevederilor convenite de mediatori.
„Pe de altă parte, însă, există și un organism internațional, cel puțin în planul lui Trump, care să administreze perioada imediat următoare în Fâșia Gaza. El va fi condus, pe de o parte, de președintele SUA și, pe de altă parte, de fostul premier din Marea Britanie, Tony Blair. (...) Sperăm că, din moment ce ambele părți au ajuns la acest armistițiu, au văzut beneficiile și consider că există elemente care să ducă la un acord de durată, la o pace de durată. Dar, grupări radicale există și vor exista întotdeauna, în ciuda eforturilor comunității internaționale și a autorităților locale”, a conchis Kühnel.
După doi ani de confruntări violente, în seara de 8 octombrie 2025, Israelul și Hamas au ajuns la un acord de încetare a focului, care prevede și eliberarea unui număr semnificativ de ostatici. Acordul face parte din prima fază a unui plan de pace în 20 de puncte, prezentat anterior de fostul președinte american Donald Trump, și mediat intens în ultimele luni de Statele Unite, Qatar și Egipt. Acordul este văzut ca un pas spre dezescaladarea conflictului și posibila relansare a procesului de pace israeliano-palestinian, deși rămân încă multe puncte sensibile nerezolvate, precum reconstrucția Gaza și dezarmarea Hamas.
