Maia Sandu, la aniversarea a 35-a a Comisiei de la Veneția: „Există două pericole majore care amenință democrația Europei. Să o apărăm împreună”
Democrațiile moderne se confruntă cu o nouă generație de amenințări - războiul hibrid, finanțările ilicite și manipularea digitală, iar apărarea democrației nu a fost niciodată mai dificilă, mai complexă și mai urgentă așa ca în prezent, a declarat președinta Maia Sandu sâmbătă, 11 octombrie, la evenimentul dedicat aniversării a 35-a de la fondarea Comisiei de la Veneția a Consiliului Europei.
Șefa statului a ținut să precizeze, de la tribuna Comisiei de la Veneția, că această instituție a avut un „rol esențial” în consolidarea democrației din R. Moldova.
„Ne-ați ghidat în elaborarea Constituției noastre, în reformarea legislației, în consolidarea justiției și în dezvoltarea cadrului de combatere a corupției. Opiniile dumneavoastră au servit adesea drept repere în cadrul procesului nostru de aderare la Uniunea Europeană. Fiecare reformă a devenit o linie de apărare împotriva celor care ar fi dorit să abuzeze de tânărul nostru stat. Republica Moldova a reușit să-și mențină și să-și consolideze democrația în ultimii 34 de ani și datorită sprijinului dumneavoastră. În numele tuturor cetățenilor din Moldova, doresc să vă mulțumesc pentru că ne-ați ajutat să fim o democrație”, a declarat Maia Sandu.
Totuși, a adăugat președinta, democrația din R. Moldova este supusă astăzi unor „pericole majore”.
„Există două pericole majore, adesea suprapuse, care amenință democrația astăzi - nu doar în Moldova, ci în mare parte din Europa. Primul îl reprezintă războiul pe care Rusia îl poartă împotriva Europei. Cel mai vizibil front al acestuia este agresiunea brutală împotriva Ucrainei. Dar Rusia duce și un război hibrid împotriva altor democrații europene - folosind drone, atacuri cibernetice, ingerințe în alegeri și finanțări ilicite. Al doilea pericol îl reprezintă însăși lumea digitală - o lume pentru care, în mare măsură, cadrul nostru juridic democratic nu este încă pregătit. Toate aceste amenințări s-au manifestat pe deplin în alegerile noastre recente”, a menționat Maia Sandu.
Vulnerabilitățile R. Moldova sunt folosite ca arme de către puteri străine, amplificate prin tehnologie și inteligență artificială, finanțate prin criptomonede, ascunse în spatele unui limbaj democratic, a mai arătat șefa statului.
„Acestea nu mai sunt atacuri asupra instituțiilor, ci asalturi asupra însăși suveranității noastre, dublate de amenințări militare. Pentru Republica Moldova, care are o frontieră de peste 1.200 de kilometri cu Ucraina, războiul este, literalmente, la ușa noastră. Dar Rusia nu a putut ajunge la noi cu tancurile sale - oprită de curajul și reziliența Ucrainei. Așa că a găsit o altă cale: un asalt hibrid asupra democrației noastre. Alegerile au devenit noua linie a frontului. Urna de vot a devenit ținta unui vast arsenal hibrid. Strategia Moscovei a fost una sistematică: testată în alegerile regionale și locale, atingând apogeul anul trecut, în timpul campaniei prezidențiale și al referendumului pentru aderarea la UE - care a trecut, în pofida unei interferențe masive”, a relatat președinta R. Moldova.
Potrivit Maiei Sandu, „adevărata miză a fost reprezentată de alegerile parlamentare din acest an, preluarea controlului asupra Parlamentului, instalarea unui guvern subordonat Kremlinului, distrugerea democrației noastre, atragerea Moldovei într-o zonă gri și folosirea ei împotriva Ucrainei și a Europei”.
„Atacul a fost perfid, deoarece a exploatat tocmai esența democrației. Drepturile care îi dau forță - libertatea de asociere, de întrunire, de expresie, de credință și libera circulație a capitalului - toate au devenit puncte de intrare pentru manipulare. Libertatea de asociere a fost printre primele care au fost exploatate”, a adăugat șefa statului.
Totuși, autoritățile de la Chișinău au reușit să organizeze alegeri transparente și democratice: „Am învățat lecțiile dureroase ale anului 2024 și ne-am axat răspunsul pe două priorități: prevenția și expunerea. Instituțiile au acționat coordonat încă de la începutul anului. Am consolidat instrumentele care blochează finanțările ilicite, care urmăresc fluxurile de criptomonede și care previn sabotajul fizic sau cibernetic. Am introdus sancțiuni pentru corupția electorală și pentru protestele plătite. La recomandarea Curții Constituționale, organizațiilor succesoare ale partidului anterior interzis nu le-a fost permis să participe la alegeri”.
Maia Sandu a mai subliniat că și procesul de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor, conceput împreună cu Comisia de la Veneția, chiar dacă nu e finalizat, a contribuit la protejarea integrității alegerilor. Totuși, a adăugat șefa statului, acest rezultat obținut de statul nostru „este temporar, o fereastră de oportunitate pentru a ne consolida reziliența și a accelera procesul de aderare la UE”. „Știm că Rusia se va adapta, va testa metode noi, în țări noi. Experiența noastră arată ce a funcționat de această dată, nu ce va funcționa întotdeauna”.
R. Moldova este pregătită să împărtășească ceea ce a învățat: succesele, greșelile și luptele încă în derulare, cu orice democrație care se confruntă cu pericole similare.
„Apărarea democrației astăzi nu este un proiect național, ci unul colectiv. Împreună trebuie să concepem instrumentele juridice și instituționale care să apere democrația de noile amenințări. Și trebuie să o facem repede. Trebuie să redefinim transparența, responsabilitatea și libertatea politică într-o lume în care banii, tehnologia și dezinformarea se mișcă mai repede decât legea. Aceste măsuri trebuie să se extindă și în sfera digitală, unde rețelele de socializare joacă un rol disproporționat în influențarea dezbaterii publice”, a conchis președinta Maia Sandu.
Menționăm că evenimentul a fost deschis de secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, și de președinta Comisiei de la Veneția, Claire Bazy-Malaurie, în prezența președintelui Republicii Italiene, Sergio Mattarella. La festivitate au participat, de asemenea, președinta Republicii Macedonia de Nord, Gordana Siljanovska-Davkova, viceprim-ministrul și ministrul Afacerilor Externe al Italiei, Antonio Tajani, precum și alți oficiali de rang înalt.
În marja evenimentului, președinta Maia Sandu a avut întrevederi cu Alain Berset și cu președintele Congresului Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei, Marc Cools. Discuțiile au vizat consolidarea mecanismelor de protejare a democrațiilor, adaptarea legislației europene la noile realități tehnologice și de securitate, precum și aprofundarea cooperării dintre autoritățile centrale și cele locale, informează Președinția.
Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, numită și Comisia de la Veneția, este un organ consultativ al Consiliului Europei, specializat în drept constituțional. Aceasta a fost înființată în 1990 după căderea regimurilor comuniste din Europa Centrală și de Est, pentru a sprijini noile democrații în elaborarea constituțiilor și a cadrului legal care să respecte principiile statului de drept, democrației și drepturilor omului. Sediul Comisiei se află la Veneția, Italia, iar componența sa include experți independenți în drept constituțional proveniți din cele peste 60 de state membre, inclusiv Republica Moldova.
CITIȚI ȘI:
