„Visul Georgian s-a transformat într-un coșmar sub umbra Kremlinului”: trei eurodeputați evidențiază rolul esențial al UE în sprijinirea alegerilor libere
Georgia se confruntă cu un regres democratic accelerat, iar poporul georgian este ostaticul unui regim care „a mințit” în privința parcursului european, afirmă trei europarlamentari ai grupului politic al Socialiștilor și Democraților (S&D), al doilea cel mai numeros grup parlamentar european, care s-au întors recent dintr-o misiune la Tbilisi.
Georgia se află într-un moment de răscruce, iar sprijinul Uniunii Europene pentru societatea civilă și opoziție este crucial pentru a evita o alunecare completă spre autoritarism – este concluzia celor trei europarlamentari, după o vizită de două zile în capitala Georgiei. Vizita a fost efectuată după alegerile locale din 4 octombrie, care s-au soldat, din nou, cu victoria partidului de guvernământ „Visul Georgian”, aflat la putere de 13 ani în Georgia.
Deși inițial perceput ca un partid cu viziuni proeuropene, la o lună după alegerile din 26 octombrie 2024, „Visul Georgian” a stopat procesul de aderare la Uniunea Europeană al țării. Tbilisi a revenit, în urma acestui scrutin contestat de foștii parteneri europeni, în sfera de influență a Kremlinului, cu atât mai mult după adoptarea așa-zisei legi privind „agenții străini”, una de inspirație rusească, menită să limiteze libertatea de exprimare și presa liberă, precum și a unei legislații neprietenoase comunității LGBTQ+.
Kathleen Van Brempt, vicepreședinta S&D pentru extindere, Nacho Sánchez Amor, coordonatorul pentru afaceri externe, și Tobias Cremer, raportor alternativ pentru Georgia, au transmis un mesaj ferm: „Visul Georgian” nu mai poate pretinde că susține parcursul european al țării, în timp ce acționează sistematic împotriva acestuia.
„M-a impresionat profund curajul oamenilor pe care i-am întâlnit – din societatea civilă, din opoziție, din jurnalism. Mulți dintre ei sunt în pragul colapsului. Au nevoie de acțiune politică, nu doar de empatie”, a declarat Kathleen Van Brempt. Ea a subliniat că principala solicitare venită din partea societății civile este organizarea de alegeri parlamentare anticipate, în condiții corecte și transparente.
Într-un apel clar către Bruxelles, Van Brempt a cerut o implicare mai fermă a Comisiei Europene în monitorizarea procesului electoral din Georgia și aplicarea de presiuni diplomatice reale. Ea a avertizat și asupra influenței crescânde a propagandei ruse în regiune, subliniind că UE trebuie să demonstreze că extinderea nu este doar o procedură tehnică, ci un angajament politic față de valorile democratice.
„Un regres democratic mai rapid decât în Turcia”
Nacho Sánchez Amor a comparat regresul democratic din Georgia cu alte regimuri autoritare, afirmând că „ceea ce în alte țări a durat un deceniu, aici s-a întâmplat în doi ani și jumătate”. Europarlamentarul a acuzat partidul de guvernământ că a ascuns intenția de a renunța la integrarea europeană, manipulând electoratul.
Sánchez Amor a pledat pentru sancțiuni personale extinse, nu simbolice: „Nu vorbim despre 100 de persoane. Vorbim despre 1.000–2.000 de indivizi din cercul de putere care trebuie vizați de sancțiuni reale”.
Acesta a criticat controlul partidului de guvernământ asupra mass-media, reprimarea protestelor pașnice și presiunile asupra ONG-urilor, cerând Comisiei Europene să folosească activ instrumentul de condiționare privind fondurile europene.
„Poporului georgian i se fură viitorul european”
Raportorul alternativ pentru Georgia, Tobias Cremer, a declarat că „Visul Georgian” urmează manualul de acțiune al Kremlinului, iar „poporului georgian i se fură viitorul european”.
„Am văzut curajul extraordinar al celor care protestează pașnic de peste 300 de zile, amendați cu sume uriașe, amenințați, dar care nu cedează. 78% dintre georgieni vor în continuare în Europa – și noi suntem alături de ei”, a declarat Cremer.
Eurodeputatul a cerut înlăturarea lacunelor din regimul sancțiunilor, subliniind că oficialii georgieni vizați de interdicții pe pașapoarte diplomatice își folosesc pașapoartele personale pentru a călători în Europa: „Oamenii simpli din Georgia ne-au spus cât de dureros este să-i vadă pe acești oameni petrecând în stațiuni de lux europene”.
De asemenea, Cremer a reafirmat sprijinul pentru presa independentă și a anunțat că jurnalista arestată la Tbilisi, Mzia Amaglobeli, a fost propusă pentru Premiul Saharov – cea mai importantă recunoaștere acordată de Uniunea Europeană pentru activitatea desfășurată în domeniul drepturilor omului.
Alegeri anticipate, sprijin pentru societatea civilă
Cei trei europarlamentari S&D au transmis un mesaj clar: „Georgia mai are o șansă să revină pe calea europeană”, dar acest lucru depinde de organizarea de alegeri libere și corecte, de voința cetățenilor și de reacția fermă a Uniunii Europene.
„Noi nu putem schimba regimul din Georgia. Asta trebuie să o facă poporul. Iar pentru asta e nevoie de democrație reală, nu de simulacre”, a spus Kathleen Van Brempt, vicepreședinta S&D pentru extindere.
Steagurile UE și Republicii Moldova – sursă de inspirație pentru protestatarii georgieni
Întrebați despre cum percep diferența dintre alegerile din R. Moldova și cele din Georgia, eurodeputații au subliniat o diferență de abordare esențială.
„În Moldova am văzut un guvern proeuropean care luptă cu o campanie de dezinformare din Rusia. În Georgia vedem un guvern care era proeuropean, dar care, în ultimii trei-patru ani, a făcut o întoarcere completă”, a declarat Tobias Cremer.
Europarlamentarul a remarcat că, deși nu a discutat direct cu protestatarii georgieni despre acest subiect, probabil sunt inspirați și de exemplul Moldovei, unde Rusia a încercat să cumpere voturi, să intimideze alegătorii, să răspândească dezinformare — întregul manual rusesc. „Și totuși, moldovenii s-au ridicat și au spus: Nu, Rusia, noi ne decidem viitorul!”, a evidențiat Cremer cu referire la mesajul pe care îl transmit protestatarii georgieni, care poartă steagul Republicii Moldova, alături de cel al Georgiei.
„Merg în stradă fluturând steagul albastru cu stele galbene. Pentru ei, acel steag simbolizează libertate, democrație, viitor, prosperitate și adevărata independență – una în care Kremlinul nu le dictează direcția”, a mai spus Tobias Cremer, mărturisind că nici măcar în țara sa natală, Germania, nu a trăit sentimentul european la fel de intens ca la Tbilisi, în decembrie 2024.
„Mi s-a părut incredibil de emoționant modul în care steagurile europene au umplut străzile. Îmi amintesc că oamenii ieșeau la balcoane și cântau imnul Uniunii Europene când aflau că suntem europarlamentari”, a mai spus europarlamentarul german.
