IPRE: Cel mai mare risc pentru integrarea europeană a R. Moldova este „tendința de relaxare atât din partea autorităților, cât și a societății”
Deși alegerile parlamentare din 28 septembrie, considerate un test esențial pentru direcția europeană a țării, au confirmat o majoritate proeuropeană, acest rezultat nu trebuie să fie interpretat ca o garanție a reușitei. Potrivit lui Adrian Ermurachi, co-director executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), cel mai mare pericol pentru procesul de integrare europeană a Republicii Moldova îl prezintă tendința de relaxare atât din partea autorităților, cât și a societății.
„Nu avem dreptul să ne relaxăm, nici să ne creăm iluzii sau, mai bine zis, să credem că acest rezultat la alegerile parlamentare înseamnă că s-au rezolvat toate problemele în țara aceasta. Categoric nu. Acesta este doar rezultatul alegerilor parlamentare. Evident că de el a depins foarte mult ce se va întâmpla de acum încolo. Dar, în același timp, trebuie să înțelegem că fiecare actor al acestei societăți rămâne responsabil pentru acest proiect de țară — integrarea europeană”, a declarat Ermurachi într-un interviu realizat de jurnalista Veronica Scorpan pentru emisiunea „Zi de zi” de la Radio Moldova.
Adrian Ermurachi a subliniat că există forțe atât interne, cât și externe care nu își doresc realizarea proiectului de integrare europeană a Republicii Moldova. Potrivit lui, acest lucru impune o vigilență sporită și o comunicare constantă cu cetățenii, pentru a-i convinge că Moldova face parte din familia europeană și acolo trebuie să se regăsească.
„Este recomandat tuturor actorilor implicați în acest proces - și celor care se află la guvernare, și celor care sunt în opoziție - să aibă o abordare foarte serioasă și foarte responsabilă până ajungem să atingem acest rezultat al integrării europene”, a mai spus Ermurachi.
Reprezentantul IPRE a menționat că, analizând structura actuală a Parlamentului, se observă că majoritatea absolută — nu doar un singur partid, ci aproape toți deputații sau, cel puțin, marea lor majoritate — s-au declarat, într-o formă sau alta, promotori ai integrării europene. Potrivit lui, acest fapt este unul îmbucurător și demonstrează că nu mai există motive pentru a invoca blocaje în implementarea angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană.
„Responsabilitatea revine în totalitate autorităților, care trebuie acum să realizeze ceea ce au promis”, a subliniat el, la Radio Moldova.
În opinia sa, Republica Moldova este deja pregătită să treacă în faza reală a negocierilor de aderare, iar deschiderea oficială a acestora este așteptată de câteva luni. Ermurachi a precizat că provocarea principală ține de capacitatea de negociere și, mai ales, de cea de implementare a angajamentelor asumate în raport cu Uniunea Europeană.
„O parte ne-am asumat-o în procesul de screening, dar a fost mai mult la nivel de recomandări. Acum rămâne ca, în procesul de negociere, să le cristalizăm în documentele noastre, să implementăm o parte dintre ele. Și aici este o provocare destul de mare, dar, în același timp, nu este una imposibilă”, a subliniat el.
Amintim că, în aceste zile, la Bruxelles, vicepremierul pentru Integrare Europeană, Cristina Gherasimov, poartă discuții la cel mai înalt nivel cu oficiali europeni privind pașii următori în procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Între timp, blocul comunitar își exprimă disponibilitatea de a deschide oficial primul capitol de negocieri cu Republica Moldova – „Valori fundamentale”. Potrivit noii metodologii de negociere a aderării la UE, acest capitol este primul care se deschide și ultimul care se închide.
Ermurachi a explicat că acest cluster include elementele cele mai dificile, cum ar fi justiția, anticorupția și instituțiile democratice, care nu sunt ușor de implementat. El a subliniat că una dintre cele mai mari provocări pentru Republica Moldova, ca țară candidată, este realizarea unei reforme autentice a justiției, care să înceapă să genereze rezultate concrete și să readucă încrederea cetățenilor.
„Pentru ca noi să putem vorbi despre reformele pe care le realizăm, indiferent că este vetting, că este realizat în instanțele judecătorești, procuratură, poliție, dar, într-un final, cetățeanul vrea să simtă că acest lucru funcționează, mediul de afaceri vrea să simtă că el este mai sigur în țara aceasta, că, dacă va ajunge în instanța de judecată, va avea parte de un litigiu sau, cel puțin, de un proces corect — și asta este foarte și foarte important. Evident că aici vorbim și de administrația publică, eficiența administrației publice, eficiența utilizării resurselor și acesta este, practic, primul cluster care se deschide și ultimul care se închide, ceea ce înseamnă că, practic, tot timpul trebuie să fim pregătiți, pentru că, în momentul în care riscăm să avem regres, aceasta va însemna, de fapt, să facem pași înapoi. Noi nu avem luxul de a face pași înapoi”, a concluzionat expertul.
CITIȚI ȘI:
