Sergiu Prodan își încheie activitatea la Ministerul Culturii: „Revenirea la munca de creație este dorința mea”
Ministrul în exercițiu al Culturii, Sergiu Prodan, a anunțat că nu-și va continua mandatul în noul Guvern. Într-o conferință de presă, în care și-a prezentat bilanțul celor patru ani de mandat, Prodan a declarat că își dorește să revină la munca de creație.
„Am un film care este pe ultima sută de metri, suspendat de patru ani. El nu va rezista încă patru ani. Deci, categoric, voi termina filmul. Pentru asta am nevoie de concediu. Revenirea la munca de creație este dorința mea cea mai mare acum”, a spus Sergiu Prodan marți, 21 octombrie.
Ministrul în exercițiu a descris ultimele trei decenii din domeniul culturii drept o „perioadă de Ev Mediu și mimare a legalității”, menționând că doar prin asumarea responsabilității și prin respectarea legii se poate ieși din această stagnare.
Sergiu Prodan a recunoscut că, deși mandatul său a fost marcat de reforme și proiecte culturale, au existat și greșeli. El a subliniat nevoia unei cooperări mai eficiente între autoritățile centrale și cele municipale, fără a pasa responsabilitățile de la o instituție la alta. Prodan a oferit exemplul proiectului de reabilitare a caldarâmului de pe strada 31 August 1989 și al fostului cinematograf „Gaudeamus” din Chișinău, unde urmează să fie ridicat un complex multifuncțional cu până la 15 etaje.
„Cinematograful ”Gaudeamus” nu a fost înregistrat ca monument aparte. Demolarea lui a necesitat permisiune din partea autorității publice locale de desființare și, respectiv, de înființare a acelei clădiri. Și primăria, și agentul economic au încălcat legea. Noi am atacat în instanță, dar avem instanțele pe care le avem în Republica Moldova. Nu putem sări mai sus decât putem sări. Cred că, iarăși, societatea civilă trebuie să aibă un cuvânt greu. (...) Monumentele istorice trebuie valorificate, puse în serviciul societății. Scopul final este conlucrarea pe care ne-o dorim foarte mult”, a precizat ministrul în exercițiu al Culturii.
Filarmonica Națională trebuie să aibă o nouă clădire
Întrebat despre reconstrucția Filarmonicii Naționale „Serghei Lunchevici”, Sergiu Prodan a explicat că prioritatea ministerului în ultimii patru ani a fost investiția în oameni, nu în infrastructură.
„Ne-am concentrat în acești patru ani, în limita alocațiilor bugetare disponibile pentru Ministerul Culturii, pe grija față de oameni. Grija față de oameni a fost și este prioritară pentru Guvern, pentru Ministerul Culturii, pentru mine personal. (...) Bugetul disponibil, în acești ani, pentru tot domeniul culturii ar fi fost comparabil cu suma financiară necesară pentru construcția unei noi filarmonici”, a spus aceeași sursă.
Potrivit lui Prodan, Filarmonica trebuie privită nu doar ca o clădire, ci ca un simbol cultural al capitalei europene pe care Republica Moldova aspiră să o reprezinte.
El a explicat că vechea clădire trebuie înlocuită cu una modernă, dotată cu acustică performantă, construită pe termen lung și cu respect față de memoria celor care au activat acolo.
Sergiu Prodan a amintit că reconstrucția Filarmonicii este un obiectiv asumat la nivelul întregii guvernări și inclus în programul electoral al președintei Maia Sandu.
„Filarmonica Națională trebuie să fie o construcție, dacă nu pe sute, pe zeci de ani înainte - modernă, nouă, care trezește invidie și admirație. (...) Ea va fi făcută, fără doar și poate. Pentru că, în lipsa unei filarmonici, nu poate fi imaginea unei capitale europene împlinite. (...) Este un obiectiv al guvernării, nu doar al Ministerului Culturii. Noi reieșim din prioritățile stabilite și acționăm în limitele competențelor noastre. Consider că am făcut corect că nu ne-am aventurat în mimarea unei oarecare construcții”, a punctat Sergiu Prodan.
Investiții-record în cultură și patrimoniu
Ministrul în exercițiu al Culturii, Sergiu Prodan, a menționat că își încheie mandatul „împlinit și cu mândrie” pentru realizările echipei sale. Oficialul a declarat că, pentru prima dată, au fost înregistrate investiții-record în domeniul culturii și patrimoniului, iar Guvernul și Ministerul Culturii au acționat pe baza unei viziuni integrate și sustenabile, care va fi consolidată prin Strategia Națională pentru Cultură și Patrimoniu 2025–2035.
Potrivit ministrului în exercițiu, bugetul total pentru cultură a crescut de la 470 de milioane de lei în 2021 la 743 de milioane în acest an, iar Fondul Național al Culturii, creat în mandatul său, oferă anual 28 de milioane de lei pentru finanțarea proiectelor artistice.
De asemenea, salariile artiștilor profesioniști au fost majorate cu 25%, măsură care a vizat peste 1.700 de persoane, iar prin Programul „Satul European” au fost renovate circa 100 de case de cultură, muzee și monumente.
Sprijin pentru tineri și lectură
Una dintre inițiativele-cheie este voucherul cultural, lansat în 2022, prin care tinerii de 18 ani primesc câte 1.000 de lei pentru achiziționarea de produse culturale. Până în prezent, 10.000 de tineri au beneficiat de acest program, achiziționând peste 53.000 de cărți, bilete la spectacole sau filme.
Totodată, Ziua Națională a Lecturii, marcată anual pe 14 februarie, a generat proiecte precum „Lectura centrală” și „Cartea deschisă”, implementate de biblioteci și Muzeul Național al Literaturii Române.
Ministerul a sprijinit, de asemenea, editarea a peste 80 de titluri noi anual, distribuite gratuit în biblioteci, cu un buget majorat la șapte milioane de lei. O parte din fonduri este direcționată spre traducerea și publicarea autorilor moldoveni în străinătate, prin susținerea editurilor care își asumă riscurile editoriale.
Patrimoniu cultural și restaurări
În domeniul patrimoniului, Ministerul Culturii a finalizat reabilitarea Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni, a Cetăților Tighina și Soroca și a Casei Zemstvei din Chișinău.
Republica Moldova a obținut și recunoaștere internațională prin înscrierea „artei cămășii cu altiță” în patrimoniul imaterial UNESCO, în parteneriat cu România. Pe lista indicativă UNESCO au fost adăugate complexele Cricova și Mileștii Mici, iar țara noastră coordonează dosarul comun „Cucuteni–Tripolie” pentru înscrierea în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Totodată, a fost creat Serviciul de evidență și circulație a bunurilor culturale mobile, care previne traficul de bunuri culturale.
Digitalizarea și modernizarea muzeelor
Ministerul a lansat, în 2022, programul „Muzeele Viitorului”, prin intermediul căruia muzeele din întreaga țară beneficiază de tehnologii imersive – realitate augmentată, digitalizare 3D și tururi virtuale. În 2024, muzeele moldovenești au înregistrat peste 700.000 de vizite, iar evenimentul „Noaptea Muzeelor” a adunat peste 35.000 de participanți.
Un alt pas major a fost înființarea Fondului Național al Cinematografiei, finanțat din 20% din veniturile Loteriei Naționale, alte 20% revenind Fondului Culturii. În ultimii ani, au fost produse 51 de filme naționale, iar ministerul lucrează la un mecanism de finanțare predictibil pentru industria cinematografică.
Pentru mass-media, a fost creat Fondul de Subvenționare Mass-media, care în 2025 a susținut 23 de proiecte. Ministerul promovează transparența proprietății media și a lansat registrul beneficiarilor reali, alături de programe de alfabetizare media. O altă reușită este dezvoltarea programelor „Acces la Cultură” și „Diplomația Culturală”, prin care artiștii din țară și diasporă au promovat cultura națională atât în localitățile rurale, cât și peste hotare.
De asemenea, ministrul a vorbit despre crearea Consiliului consultativ interministerial pentru memoria victimelor represiunilor politice și despre adoptarea unui Plan Național pentru promovarea culturii memoriei.
Printre realizări, ministrul Prodan a enumerat și lansarea Programului Național „Moldova Creativă” (2024–2027), care stimulează dezvoltarea industriilor culturale și atragerea investițiilor private, aderarea Republicii Moldova la programul european „Europa Creativă”, care pune la dispoziție 400 de milioane de euro pentru anii 2026-2027, indemnizațiile unice pentru tinerii specialiști din cultură și creșterea numărului de indemnizații de merit pentru personalitățile notorii.
În domeniul turismului, Prodan a ținut să puncteze că bugetul a crescut de mai bine de șapte ori, de la două milioane de lei în 2022 la 15 milioane în 2025, fiind lansate nouă trasee turistice noi, inclusiv două transfrontaliere cu România.
Sergiu Prodan ocupă funcția de ministru al Culturii din august 2021, fiind numit inițial în Guvernul condus de Natalia Gavrilița, iar ulterior și-a continuat mandatul în Executivul condus de Dorin Recean.
CITIȚI ȘI:
