Autoritățile dezvoltă piețele agricole regionale pentru a ajuta micii fermieri să-și vândă producția
Autoritățile vor depune eforturi susținute pentru ca R. Moldova să rămână o țară agrară, în pofida volumului mare de produse agricole importate. Iar prioritatea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) rămâne valorificarea de către consumatorii locali a produselor crescute sau fabricate în R. Moldova, a declarat ministra în exercițiu, Ludmila Catlabuga, într-o conferință de presă susținută joi, 23 octombrie.
„Mi-aș dori foarte mult ca, atunci când consumatorul nostru local are de ales, să dea prioritate produsului autohton”, a subliniat Catlabuga la conferința în cadrul căreia a prezentat bilanțul activității MAIA pe parcursul ultimilor patru ani.
Pentru a soluționa problema surplusului de producție internă, vândută, uneori, în afara spațiilor comerciale autorizate, autoritățile lucrează la dezvoltarea piețelor agricole regionale, cum este proiectul-pilot din raionul Edineț, care va oferi spații pentru fermierii mici, incapabili să livreze produse marilor rețele comerciale, a spus Catlabuga.
Totodată, autoritățile încurajează cooperarea între micii fermieri prin crearea de cooperative, pentru a permite accesul la piețe mai avantajoase.
Opt miliarde de lei și 3.2 mii de locuri noi de muncă
Potrivit ministrei în exercițiu, eforturile MAIA s-au concentrat, în ultimii patru ani, pe construirea unui sector agricol inovator, rezilient și competitiv, cu accent pe dezvoltarea infrastructurii, educație și sprijin pentru fermieri.
De exemplu, Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) a înregistrat o creștere de aproximativ 70%, ajungând în 2025 la o valoare de 1.9 miliarde de lei.
În ultimii patru ani, peste opt miliarde de lei au fost direcționați către sector, de acești bani beneficiind peste 8.200 de fermieri unici.
Politicile de subvenționare au fost diversificate, incluzând plăți directe pentru sectorul zootehnic și subvenții în avans pentru tineri, femei și instituții de cercetare. Aceste măsuri au contribuit la crearea a peste 3.200 de noi locuri de muncă.
Totodată, Guvernul a intervenit constant pentru a sprijini fermierii afectați de crize și calamități naturale, alocând circa 450 de milioane de lei și distribuind 10.000 de tone de motorină oferite de Guvernul României.
Proiecte de anvergură
Colaborarea cu partenerii de dezvoltare precum Banca Mondială, Banca Europeană de Investiții (BEI), Agenția Franceză de Dezvoltare (AFD) și Agenția Japoniei pentru Cooperare Internațională (JICA) a fost esențială pentru domeniul agriculturii:
• Proiectul AGRI, finanțat de Banca Mondială cu 55 de milioane de dolari, sprijină reabilitarea sistemelor de irigare din raioanele Cahul, Ștefan Vodă și Briceni, dezvoltarea sectorului zootehnic prin granturi de până la 1 milion de dolari per fermă și digitalizarea instituțiilor;
• Programul LEADER a cunoscut o extindere semnificativă, ajungând la 54 de Grupuri de Acțiune Locală (GAL) care acoperă 61% din teritoriul țării și implementează peste 1.700 de proiecte cu o valoare de 180 de milioane de lei;
• Proiectul „Livada Moldovei”, finanțat de BEI, a fost extins pentru a oferi credite preferențiale și cultivatorilor de cereale și agenților economici din domeniul zootehnic.
În aceeași conferință, ministra a amintit că Legislativul a adoptat Legea Camerelor Agricole, aceasta urmând să fie implementată din 2026. Camerele agricole vor fi centre autonome de informare și consultanță, gestionate de fermieri, cu sprijin financiar din partea statului.
„Deciziile, constituirea și funcționarea acestor camere vor aparține fermierilor. Cred că acesta este un instrument foarte bun pentru a avea o voce mai puternică în contextul comunicării și al creării parteneriatelor public-private. Țările dezvoltate demonstrează eficiența acestor structuri”, a subliniat Catlabuga.
Progrese în parcursul de integrare europeană
Totodată, Ludmila Catlabuga a amintit că MAIA a finalizat cu succes sesiunile de screening bilateral cu Comisia Europeană pentru capitolele vizând agricultura, dezvoltarea rurală și siguranța alimentară, demonstrând progrese în alinierea cadrului normativ la acquis-ul comunitar.
„Transpunerea legislației la acquis-ul comunitar nu înseamnă doar aliniere formală, ci și implementarea efectivă a reformelor. Au fost identificate principalele domenii unde putem consolida și moderniza cadrul normativ: politicile din sectorul zootehnic și sanitar-veterinar. În această perioadă, am reușit să simplificăm activitatea micilor producători și a pensiunilor agroturistice, facilitând accesul lor pe piață și reducând povara administrativă. În domeniul siguranței alimentelor și al educației veterinare, cu sprijinul partenerilor de dezvoltare au fost implementate acțiuni pentru consolidarea capacităților instituționale: construirea primei fabrici pentru procesarea subproduselor de origine animală, înființarea centrului medical-veterinar la Facultatea de Medicină Veterinară din Chișinău pentru formare practică și cercetare, precum și inaugurarea a șapte laboratoare noi la UTM pentru dezvoltarea competențelor în domeniul veterinar”, a conchis ministra în exercițiu a Agriculturii și Industriei Alimentare.
