Mai multe state europene își ajustează politicile privind sprijinul acordat celor 4.3 milioane de refugiați ucraineni
În Germania este închis cel mai mare centru de adăpost pentru refugiații ucraineni, în Irlanda este redus termenul de ședere în locuințele oferite de stat, iar Polonia se pregătește ca, începând cu primăvara anului 2026, să renunțe la statutul de protecție temporară pentru refugiații din Ucraina. La nivelul Uniunii Europene, recomandarea privind prelungirea statutului de protecție temporară pentru refugiații ucraineni va fi valabilă până la 4 martie 2027. După această dată, directiva europeană cel mai probabil nu va mai fi extinsă.
Prin urmare, fiecare țară va introduce propriile reguli referitoare la statutul și permisele de ședere pe care ucrainenii le-ar putea obține în schimb sau li se va propune să se întoarcă acasă, notează The New Voice of Ucraine.
În prezent, țările UE găzduiesc aproximativ 4,3 milioane de ucraineni care beneficiază de protecție temporară.
Totodată, multe state europene, printre care Germania, Cehia, Elveția și Irlanda, au înregistrat un aflux semnificativ de noi refugiați și cereri pentru obținerea statutului de protecție temporară începând cu luna septembrie 2025.
Acest lucru s-a întâmplat după ce, la sfârșitul lunii august, în Ucraina a intrat în vigoare o decizie care permite bărbaților cu vârste între 18 și 22 de ani să părăsească țara.
De exemplu, numărul bărbaților ucraineni din această categorie de vârstă care au intrat în Germania a crescut de la 19 pe săptămână, la mijlocul lunii august, până la 1.400 - 1.800 pe săptămână, în luna octombrie 2025.
Ce se va întâmpla după luna martie 2027
În iulie 2025, Consiliul Uniunii Europene a prelungit până pe 4 martie 2027 valabilitatea directivei care fusese activată încă din martie 2022 și care oferă, de atunci, ucrainenilor dreptul de ședere în țările UE, în baza statutului de protecție temporară.
Fiecare stat membru aplică această directivă și reglementează condițiile de ședere a ucrainenilor în mod diferit, însă esența rămâne aceeași — posibilitatea de a locui pe termen lung fără a fi nevoie de vize sau permise suplimentare. În același timp, în aceste condiții, perioadele în care refugiații pot vizita Ucraina sunt limitate de anumite termene.
Deși, formal, directiva a fost concepută pentru o perioadă de doar trei ani, Uniunea Europeană a prelungit deja de mai multe ori aplicarea ei. Totuși, noul termen-limită — martie 2027 — va fi, cel mai probabil, ultimul, a confirmat într-un comentariu pentru Radio Svoboda trimisa specială a Comisiei Europene pentru Afaceri Ucrainene, Ylva Johansson, și reprezentanta Departamentului de Migrație al Comisiei Europene, Nasira Buleguat.
Ucrainenii riscă deportarea din UE?
Deocamdată, Consiliul Uniunii Europene nu a emis directive obligatorii, ci doar recomandări generale pentru statele membre. Experții amintesc că fiecare țară va elabora propriile reguli la nivel național privind soarta ucrainenilor după încheierea perioadei de protecție temporară.
Într-un comentariu pentru Deutsche Welle, Vit Novotny, cercetător principal la Centrul European de Studii Wilfried Martens din Bruxelles, a explicat că aceste recomandări au fost concepute pentru a evita haosul și lipsa de coordonare între statele UE după expirarea directivei. El a subliniat că, în esență, „este doar o listă a diferitor statute legale, altele decât protecția temporară, pe care legislația UE le prevede deja”.
„Statele membre vor putea decide singure ce statut să aplice fiecărei persoane în parte”, a adăugat Novotny.
Totodată, expertul nu se așteaptă ca vreo țară a Uniunii Europene să recurgă la măsuri dure împotriva refugiaților ucraineni după luna martie 2027.
„Atâta timp cât bombele rusești cad asupra Ucrainei, riscul de deportare este și va rămâne foarte redus”, a dat asigurări Novotny.
Aceeași opinie a fost împărtășită de Martin Wagner, consilier principal în politici de azil la Centrul Internațional pentru Dezvoltarea Politicilor Migraționale, care a subliniat, tot într-un comentariu pentru DW, că Uniunea Europeană va promova în principal revenirea voluntară a ucrainenilor.
„Nu cred că statele membre vor apela la măsuri coercitive. Sunt convins că toți din UE înțeleg foarte bine situația din Ucraina”, a declarat Wagner.
Cum intenționează să acționeze unele țări europene
Polonia a fost printre primele țări care au început să anuleze și să modifice regulile speciale aplicate până acum celor aproape un milion de refugiați ucraineni care beneficiază de protecție temporară (după Germania, Polonia are cel mai mare număr de persoane cu acest statut din UE).
Sub presiunea noului președinte, Karol Nawrocki, Seimul Poloniei a adoptat, în septembrie 2025, o lege care stabilește că statutul de protecție temporară (UKR) pentru cetățenii ucraineni va fi valabil doar până pe 4 martie 2026, cu un an mai puțin decât perioada recomandată de Consiliul UE pentru toate statele membre. De asemenea, Polonia a introdus, până în primăvara anului 2026, restricții privind garanțiile sociale pentru refugiații ucraineni, în conformitate cu noua lege privind asistența acordată cetățenilor Ucrainei, intrată în vigoare pe 30 septembrie 2025.
Începând cu 1 noiembrie 2025, Polonia nu mai primește refugiați ucraineni în centrele de cazare colectivă, unde anterior aceștia puteau locui până la 120 de zile după intrarea în țară. Dreptul de a rămâne în astfel de centre este păstrat doar pentru un număr restrâns de persoane din „grupurile vulnerabile”, printre care persoane cu dizabilități și îngrijitorii acestora; femei de peste 60 de ani și bărbați de peste 65 de ani; femei însărcinate; părinți singuri cu trei sau mai mulți copii; copii aflați în plasament sau sub tutelă.
După 4 martie 2026, statutul special pentru refugiații ucraineni va fi, cel mai probabil, anulat. Pentru a rămâne în Polonia, cetățenii ucraineni vor trebui să respecte regulile standard aplicabile celorlalți străini.
Germania, unde s-au stabilit aproximativ 1.2 milioane de refugiați ucraineni, rămâne lider în Europa din acest punct de vedere. Cetățenii ucraineni care dețin statut de protecție temporară își vor păstra acest drept până în martie 2027.
Ce va face țara cu acest număr mare de refugiați ucraineni după această perioadă nu este clar deocamdată. Berlinul implementează deja o serie de măsuri în conformitate cu recomandările Consiliului UE pentru tranziția ucrainenilor către alte tipuri de permise de ședere.
Această tranziție poate implica trecerea la o viză de muncă sau de studii, sau obținerea Blue Card – permis de ședere pe termen lung pentru specialiști înalt calificați. Totuși, acest proces necesită renunțarea la statutul de protecție temporară și la toate beneficiile asociate.
În practică, procesul decurge foarte lent. Potrivit Registrului Central al Străinilor (AZR), în ultimii trei ani, doar aproximativ 14.000 de refugiați ucraineni și-au schimbat statutul.
Numărul ucrainenilor angajați în Germania crește: dacă în ianuarie 2022 erau circa 65.000, în iunie 2025 cifra a urcat la 341.000, dintre care 55.000 au contracte pe termen scurt, cu venituri limitate sau lucrează cu normă parțială.
În același timp, Germania a relaxat, în 2024, condițiile pentru obținerea cetățeniei: aceasta putea fi obținută după trei ani de rezidență în țară, cu alte cerințe privind integrarea. Noul guvern condus de Friedrich Merz a eliminat procedura accelerată, dar a menținut regula generală: pentru a deveni cetățean german, este necesar să locuiești în țară cel puțin cinci ani (în loc de opt, cum era anterior) și să îndeplinești alte condiții – să cunoști limba la nivelul B1, să nu primești ajutor social, să promovezi examenul de cetățenie etc.
De asemenea, rămâne în vigoare norma privind cetățenia multiplă introdusă de guvernul anterior, în 2024: ucrainenii care obțin cetățenia germană nu mai sunt obligați să renunțe la cetățenia ucraineană.
În acest an, Germania a redus și ajutoarele pentru ucraineni: cei care au sosit după 1 aprilie 2025 nu mai primesc „ajutor pentru cetățeni”, ci doar un sprijin mai mic, de aproximativ 100 de euro, ca solicitanți de azil.
Irlanda a decis deja să reducă perioada de ședere în locuințele de stat pentru noii refugiați ucraineni, de la 90 la 30 de zile.
Guvernul a luat această decizie ca urmare a noului val de ucraineni care sosesc în țară începând cu septembrie 2025. Potrivit oficialilor irlandezi, la momentul luării deciziei, aproximativ 50 de persoane noi pe zi aveau nevoie de găzduire de 90 de zile. Dacă această tendință se menține, toate locurile disponibile în locuințele de stat ar putea fi ocupate încă din noiembrie, a relatat RTE.
În plus, Irlanda intenționează să introducă contribuții financiare săptămânale pentru locuitorii care deja lucrează și se află în locuințe de stat. Se estimează că taxa de cazare în centrele sistemului IPAS (Serviciul Interministerial pentru Azil) va fi între 15 și 238 de euro pe săptămână, în funcție de venitul persoanei.
De asemenea, anul acesta au fost înăsprite alte condiții pentru locuirea ucrainenilor. Plățile către gospodăriile care găzduiau refugiați ucraineni „preferențial” au fost reduse de la 800 la 600 de euro pe lună, iar eliminarea completă a acestui sistem este așteptată la sfârșitul anului 2026. În prezent, peste 42.000 de ucraineni locuiesc în 23.000 de proprietăți care beneficiază de această schemă de sprijin.
Refugiații ucraineni care locuiesc în locuințe de stat pot părăsi țara de maximum trei ori pe an și nu mai mult de 21 de zile în total, inclusiv pentru Crăciun, și o singură călătorie de lungă durată, de maximum 14 zile. Potrivit The Sunday Times, guvernul irlandez se pregătește să dezvolte programe care să încurajeze întoarcerea voluntară a ucrainenilor acasă după încetarea directivei UE privind protecția temporară, în martie 2027. Totodată, Guvernul ar putea introduce vize pentru ucrainenii care lucrează în sectoare critice ale economiei irlandeze cu salarii mici. Cei cu locuri de muncă bine plătite ar putea obține drept de ședere pe termen lung.
Austria a adoptat, de asemenea, măsuri mai stricte privind acordarea de ajutoare sociale după 1 noiembrie 2025. Plăți precum „ajutor familial” și „alocație pentru îngrijirea copilului” pot fi acordate doar dacă sunt respectate anumite condiții. Însă și îndeplinirea acestor condiții menține plățile doar până la 30 iunie 2026.
Deși nu este membră UE, Elveția a decis că nu va elimina statutul de protecție temporară pentru ucraineni înainte de martie 2027.
Totuși, din 1 noiembrie, Elveția a modificat regulile pentru acordarea acestui statut pentru refugiați ucraineni. Noua abordare consideră șapte regiuni vestice ale Ucrainei sigure pentru revenire: Volîn, Rivne, Liov, Ternopil, Transcarpatia, Ivano-Frankivsk și Cernăuți.
CITIȚI ȘI:
UE adoptă recomandări pentru încheierea treptată a protecției temporare acordate ucrainenilor
Ateliere de gătit pentru refugiați, inițiate de o femeie din Ucraina stabilită la Chișinău
Peste 4.4 mii de ucraineni au cerut cetățenia R. Moldova de la începutul invaziei ruse în Ucraina
Povestea a trei refugiate din Ucraina pentru care Republica Moldova a devenit acasă
