RAPORT UE | R. Moldova avansează în domeniul justiției, dar rămân provocări majore în lupta cu crima organizată, migrația și protecția frontierelor
Republica Moldova înregistrează progrese vizibile în domeniul justiției, combaterii criminalității organizate și gestionării frontierelor, însă capacitatea instituțiilor de aplicare a legii este în continuare afectată de lipsa resurselor, fluctuația personalului și necesitatea alinierii complete la standardele și directivele Uniunii Europene. Concluziile se regăsesc în cel mai recent raport de extindere, aprobat de Comisia Europeană pe 4 noiembrie.
Potrivit documentului, R. Moldova a înregistrat, pe parcursul ultimului an, „unele progrese” la capitolul 22 - Sistem judiciar și drepturi fundamentale și 24 - Justiție, libertate și securitate din clusterul I - Valori fundamentale. Nivelul de pregătire al celor două capitole pentru aderarea la UE este considerat „moderat”.
Experții confirmă că Republica Moldova a făcut progrese reale în reformarea justiției și combaterea corupției, chiar dacă presiunile hibride și contextul electoral au încetinit implementarea unor acțiuni importante. Totuși, aceștia subliniază că procesele trebuie duse până la capăt.
Progrese în combaterea criminalității organizate și recuperarea bunurilor
Bruxelles-ul notează, în raportul amintit, îmbunătățiri în cooperarea polițienească, recuperarea activelor criminale și analiza riscurilor. În martie 2025, au fost aprobate reforme care au consolidat competențele Agenției pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale (ARBI), iar din 2024 există un registru național pentru bunurile sechestrate.
„Creșterea transparenței și urmărirea eficientă a activelor pe parcursul întregului proces judiciar sunt esențiale”, arată raportul.
În 2024, ARBI a înghețat 102 bunuri în valoare de aproximativ 112 milioane de lei. Totodată, Republica Moldova participă activ la platforme europene precum Europol, CEPOL și EMPACT, contribuind la anchete transfrontaliere, inclusiv în domeniul traficului de droguri și spălării de bani.
Probleme: deficit de personal, capacități limitate și aplicarea sancțiunilor
În domeniul confiscării extinse, autoritățile se confruntă cu puține condamnări finale din cauza apelurilor procedurale.
Totodată, deși există un cadru legal parțial armonizat cu acquis-ul UE, capacitățile operaționale rămân limitate.
Raportul indică o rată ridicată de fluctuație a personalului în instituțiile de forță și recomandă suplimentarea efectivelor și resurselor financiare: „Un număr ridicat de plecări și posturi vacante afectează eficiența operațională a organelor de aplicare a legii”.
Criminalitate cibernetică și abuzuri asupra copiilor: reforme în curs
UE mai constată, în raportul de extindere pentru anul 2025, absența unei strategii naționale împotriva criminalității cibernetice și recomandă consolidarea laboratorului criminalistic și a capacităților de investigare, inclusiv pe segmentul cripto-monedelor.
În paralel, modificările legislative pentru incriminarea completă a abuzului sexual asupra copiilor sunt în așteptarea votului final în Parlament.
În 2025, a fost lansat și Centrul Național pentru Siguranța Copilului Online, iar serviciile pentru victime și minori infractori au fost extinse.
Migrație, azil și protecția frontierelor: avans constant, presiune sporită
Republica Moldova a procesat datele a peste 105 mii de persoane strămutate din Ucraina din 2022 până în 2025 și a primit aproape 8.000 de cereri de azil doar în 2024, aproape dublu față de anul precedent. Sistemul de azil este apreciat ca „broadly satisfactory”, adică funcționează în linii mari bine, însă capacitatea instituțională trebuie extinsă, mai ales în contextul reformării Biroului Migrație și Azil în noul Inspectorat General pentru Migrație.
În ceea ce privește gestionarea frontierelor, țara are implementat conceptul de management integrat și colaborează cu Frontex, inclusiv prin prezența a peste 100 de ofițeri europeni la granițe. Totuși, rămân a fi implementate „controalele din a doua linie”.
„Controalele din a doua linie” înseamnă verificări suplimentare și mai detaliate ale pasagerilor care ridică suspiciuni la frontieră - de exemplu, controale amănunțite ale documentelor, interviuri și consultarea bazelor de date extinse.
Trafic de persoane și arme
Potrivit Comisiei Europene, R. Moldova a continuat inițiativele de combatere a traficului de persoane, inclusiv prin măsuri de protecție a martorilor și cooperare regională. Totuși, capacitățile de investigare necesită consolidare, în special pentru combaterea exploatării online a minorilor.
Pe segmentul armelor de foc, autoritățile au distrus peste 2.100 de arme în martie 2025 și au aplicat marcaje de trasabilitate pe 1.112 arme.
Terorism și radicalizare: cadrul strategic încă insuficient
Evaluarea indică lipsa unei strategii naționale privind prevenirea radicalizării și extremismului violent, precum și absența unei instituții coordonatoare la nivel național.
„Republica Moldova trebuie să elaboreze o strategie și un plan de acțiune în conformitate cu principiile UE privind prevenirea extremismului violent”, notează Comisia Europeană.
Totodată, Comisia Europeană apreciază cooperarea R. Moldova cu instituțiile europene și participarea activă la platformele de securitate și prevenire a criminalității. Totuși, țara trebuie să accelereze reformele structurale, să îmbunătățească capacitățile operaționale și să finalizeze alinierea legislativă pentru a avansa în procesul de aderare.
Expert: „Există lecții pe acasă”
Reformele din justiție și anticorupție au avansat, însă Republica Moldova are încă provocări majore în ceea ce privește resursele, ritmul și coordonarea instituțională, susține expertul juridic Ilie Chirtoacă, președintele Centrului de Resurse Juridice. Potrivit lui, statul a reușit transformări importante, însă „procesele trebuie finalizate”.
*„Republica Moldova a înregistrat un anumit progres în partea ce ține de justiție, precum și în lupta împotriva corupției, o spun datele”, e precizat Chirtoacă pentru Teleradio-Moldova.
Expertul susține că evaluarea externă a judecătorilor și funcționarea Consiliului Superior al Magistraturii și a Consiliului Superior al Procurorilor atestă rezultate pozitive, însă efectele secundare ale procesului de vetting sunt vizibile în sistem.
„Durata proceselor necesită atenție, practic ceea ce se întâmplă ca efect al vetting-ului, având în vedere că multe persoane au plecat din sistem. Rata de soluționare a cauzelor a scăzut și sunt necesare eforturi pentru a îmbunătăți acest aspect, lucru care poate fi făcut nu doar cu numiri noi în posturi, dar și cu eficientizarea sistemului curent”, afirmă expertul.
Chirtoacă atrage atenția și asupra combaterii corupției sistemice, inclusiv în domeniul justiției. Potrivit lui, există semnale pozitive, dar reformele trebuie completate urgent.
„R. Moldova a instituit recent complete specializate anticorupție, un lucru îmbucurător, dar ceea ce nu este prevăzut în legislație ține de vetting-ul acestor judecători din completele specializate. Una dintre recomandări este de a avea acest vetting”, a subliniat expertul.
În opinia lui Ilie Chirtoacă, și Autoritatea Națională de Integritate trebuie consolidată.
Expertul consideră că presiunile hibride și contextul electoral au încetinit unele procese de reformă: „Instituțiile de aplicare a legii, în loc să se ocupe, de exemplu, cu avansarea procesului de integrare europeană, au fost puse în situația să răspundă acestor atacuri hibride în context electoral”.
Precizăm că, potrivit Raportului privind extinderea blocului comunitar, Republica Moldova este țara care a înregistrat cele mai mari progrese într-un singur an pe drumul aderării la Uniunea Europeană.
Chișinăul se aliniază în proporție de 98 la sută Politicii Externe și de Securitate Comune a UE și speră să încheie, până în 2028, negocierile de aderare pe capitole. Primele clustere de negocieri ar urma să fie deschise până la fârșitul anului curent.
CITIȚI ȘI:
