Audieri publice la Comrat privind crearea unei comisii electorale provizorii în regiune: „Adoptarea legii este justificată”
Adunarea Populară a Găgăuziei examinează posibilitatea constituirii unei comisii electorale provizorii la Comrat, care să se ocupe de organizarea alegerilor pentru noua legislatură, în condițiile unui blocaj juridic ce împiedică desfășurarea scrutinului. Un proiect privind crearea unei comisii electorale provizorii, semnat de deputatul local Gheorghi Leiciu, a fost dezbătut, pe 5 noiembrie, în cadrul unor audieri publice organizate la Comrat.
Găgăuzia nu are în prezent o autoritate electorală, iar instanțele judecătorești examinează două decizii contradictorii ale Adunării Populare: una privind dizolvarea, în 2023, a fostei comisii electorale a Găgăuziei, aflată pe rol la Curtea Supremă de Justiție, și alta, din iunie 2025, referitoare la legalitatea creării unei comisii noi, examinată de Curtea de Apel Sud.
Potrivit lui Gheorghi Leiciu, proiectul a generat un „ecou public semnificativ”, însă, în pofida reacțiilor diverse, nimeni nu a oferit până acum un răspuns clar la întrebarea principală - cum poate fi soluționată situația actuală, în condițiile în care Găgăuzia nu are posibilitatea legală să organizeze alegeri pentru noua Adunare Populară (AP) al cărei mandat expiră pe 16 noiembrie curent.
Deputatul a subliniat că inițiativa propusă este una „neobișnuită” și „depășește cadrul normativ”, însă „contextul excepțional” ar justifica această abordare.
El a menționat că temeiul legal privind organizarea alegerilor este suspendat printr-o decizie judecătorească, iar situația juridică s-a complicat după ce Curtea de Apel Sud nu a reușit să examineze plângerea Adunării Populare din cauza faptului că doi dintre cei trei judecători nu au trecut procedura de vetting. În consecință, cazul a fost amânat pentru o perioadă nedeterminată, iar activitatea legislativă a Adunării Populare a fost, practic, blocată.
„Am devenit ostaticii activității instanțelor de judecată, care supun legile noastre revizuirii și le blochează aplicarea”, a acuzat Leiciu, adăugând că nici examinarea plângerii la Curtea Supremă de Justiție, planificată pentru 26 noiembrie, nu oferă garanții de soluționare rapidă a situației.
În aceste condiții, Leiciu propune adoptarea unei „legi temporare”, care să permită constituirea unei comisii electorale provizorii la Comrat, cu scopul de a organiza alegerile deputaților din AP de legislatura a VIII-a.
Componența acestei comisii ar urma să includă reprezentanți desemnați de instanța de judecată din Comrat, având în vedere că instanțele din Vulcănești și Ceadâr-Lunga au fost lichidate și nu mai pot participa la desemnarea membrilor CEC, așa cum prevede actualul Cod electoral.
„Aceste măsuri sunt temporare, de aceea legea se numește 'privind măsurile urgente pentru organizarea alegerilor'. Dacă până la începerea perioadei electorale obstacolele juridice vor fi eliminate, atunci procesul va fi gestionat de CEC-ul constituit conform legii în vigoare”, a explicat Leiciu.
Deputatul a mai precizat, la audierile publice, că proiectul ține de competența Adunării Populare, întrucât aceasta a adoptat Codul electoral al Găgăuziei și are obligația de a asigura aplicarea lui, chiar dacă unele prevederi ale acestuia au fost temporar blocate prin decizii judecătorești.
Proiectul a fost susținut, în linii mari, de deputatul local Nicolai Raia, care a atras atenția asupra necesității de a acționa rapid.
„Dacă am încerca acum să deblocăm toate hotărârile judecătorești, organizarea alegerilor ar fi imposibilă. Din punct de vedere juridic, toți înțelegem că alegerile în Adunarea Populară țin de competența Găgăuziei. Organele legitime ale regiunii trebuie să decidă asupra aspectelor legislative și organizatorice. În această situație, adoptarea legii este justificată”, a declarat deputatul din autonomie.
El a propus ca legea să prevadă un termen clar de intrare în vigoare și o perioadă de activitate determinată pentru comisia provizorie propusă. De asemenea, deputatul a sugerat ca, în locul celor trei membri desemnați de instanțele judecătorești, să fie numiți trei reprezentanți ai primăriilor din autonomie, pentru a asigura funcționalitatea comisiei.
Trei „comisii” în doi ani
Șeful Oficiului Teritorial al Cancelariei de Stat de la Comrat, Serghei Cernev, acuză o tentativă de a controla politic procesul electoral și susține că inițiativa privind înființarea unei comisii electorale temporare la Comrat ar urmări scopul de a amâna deliberat alegerile.
„Constantinov și Leiciu (Dmitri Constantinov și Gheorghe Leiciu, președintele și, respectiv, vicepreședintele AP - n.r.) au nevoie de o comisie nouă. Practic, Șor are nevoie de o nouă comisie pe care s-o poată controla. Aceasta e toată problema. Chiar și această comisie temporară este ilegală. Ei încearcă să numească repede oamenii lor în Adunarea Populară și în funcția de bașcan al Găgăuziei”, a comentat, recent, Cernev pentru Teleradio-Moldova.
Adunarea Populară a Găgăuziei (Halk Toplușu) este autoritatea reprezentativă și legislativă a regiunii, compusă din 35 de deputați aleși pentru un mandat de patru ani. Alegerile urmau să fie stabilite pentru data de 16 noiembrie 2025, prima duminică după expirarea mandatului actualei legislaturi. Dar, fără o autoritare electorală funcțională, alegerile nu pot fi desfășurate.
Comisia electorală din Găgăuzia a fost dizolvată în decembrie 2023, la inițiativa președintelui legislativului local, Dmitri Constantinov, care a invocat „ineficiența” acestei structuri între campanii și necesitatea reformării instituției. În iunie curent, AP a decis crearea unei noi comisii permanente, decizie atacată în instanță.
În ședința din 15 august 2025, deputații locali au aprobat trei candidaturi din partea Adunării Populare pentru viitoarea componență a autorității electorale regionale, însă Executivul și instituția bașcanului nu au transmis propriii candidați, iar Judecătoria Comrat a refuzat să-și delege un reprezentant atâta timp cât decizia privind dizolvarea precedentului organ electoral nu are o finalitate în justiție.
CITIȚI ȘI:
