Parlamentul renunță la grupurile de prietenie cu Rusia și Belarus: „Nu putem fi prieteni cu agresorii și criminalii de război”
Parlamentul de legislatură a XII-a a renunțat la grupurile de prietenie cu Federația Rusă și Belarus. Vicepreședinta Doina Gherman a declarat, în ședința din 7 noiembrie, că decizia este una temporară – „atât timp cât va continua războiul agresiv și sângeros din Ucraina”.
Potrivit parlamentarei, demnitatea și libertatea umană sunt grav încălcate, iar Republica Moldova nu poate avea o relație de încredere și respect reciproc „cu dictatorii, agresorii și criminalii de război”.
„Atât timp cât tancurile de acolo vor ucide zilnic copii și mame nevinovate în Ucraina, noi nu putem sta la o masă de discuții cu reprezentanții acestor state. Avem 54 de grupuri de prietenie – cu state care respectă independența, suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova”, a declarat vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, prezentând proiectul de decizie.
Încercând să promoveze un amendament privind crearea grupurilor de prietenie cu Rusia și Belarus, președintele fracțiunii Partidului Socialiștilor, Igor Dodon, a spus că grupul parlamentar al socialiștilor este gata să-și asume președinția acestora.
„Dacă cineva din majoritatea parlamentară nu dorește să facă parte din aceste grupuri, poate să nu se înscrie, dar considerăm că aceste grupuri parlamentare trebuie să existe în continuare”, a declarat Igor Dodon.
Parlamentarul a invocat schimburile comerciale pe care Republica Moldova le are cu cele două state, precum și comunitatea numeroasă de cetățeni moldoveni aflați acolo.
Amendamentul a fost susținut și de deputații fracțiunilor „Partidul Nostru” și „Alternativa”. Parlamentarul Alexandru Stoianoglo a invocat datele unui sondaj potrivit căruia peste 70% dintre cetățenii Republicii Moldova sprijină menținerea relațiilor bune cu Federația Rusă și Belarus.
Vicepreședinta Parlamentului, Doina Gherman, i-a replicat că referința la sondaje este irelevantă. „Republica Moldova nu renunță la prietenia cu popoarele acestor țări, ci la prietenia cu structurile care susțin războiul”, a subliniat ea.
Supus votului, amendamentul a fost susținut de 27 de parlamentari – un număr insuficient pentru a fi adoptat.
Conform principiului proporționalității, 34 dintre cele 54 de grupuri de prietenie create de Parlament vor fi conduse de deputați din majoritatea parlamentară, iar 20 – de reprezentanții opoziției. Decizia a fost adoptată cu votul a 70 de deputați.
La fel ca în legislatura precedentă, cel mai numeros grup de prietenie va fi cel cu România. Grupul este condus de deputata PAS Veronica Roșca și include 55 de deputați.
Președintele Parlamentului, Igor Grosu, va prezida grupul de prietenie cu Japonia, iar vicepreședinta Doina Gherman – pe cel cu Statele Unite ale Americii. Grupul de prietenie cu Canada va fi condus de Adrian Băluțel, iar cel cu Regatul Belgiei – de Stela Macari.
Deputatul socialist Bogdan Țîrdea va conduce grupul de prietenie cu Georgia, iar colegul său de fracțiune, vicepreședintele Parlamentului, Vlad Batrîncea, pe cel cu China.
Totodată, în premieră, Legislativul va avea grupuri de prietenie separate cu țările din Asia Centrală. Grupul de prietenie cu Republica Uzbekistan va fi condus de Andrei Godoroja, din fracțiunea Partidului Comuniștilor, iar deputatul socialist Petru Burduja va prezida grupul de prietenie cu Turkmenistan.
Reprezentanții fracțiunii „Alternativa”, Ion Chicu și Gaik Vartanean, vor conduce grupurile de prietenie cu Regatul Norvegiei și Armenia. Din fracțiunea parlamentară „Democrația Acasă”, Alexandru Chițu va conduce grupul de prietenie cu Bosnia și Herțegovina, iar Ana Țurcan-Oboroc – pe cel cu Macedonia.
CITIȚI ȘI:
