Dumitru Musteață, iconograful care a transformat pasiunea într-o misiune de viață: „Asta mă inspiră”
De sărbătoarea Sfântul Dumitru, pe care o sărbătorim, pe stil vechi, sâmbătă, 8 noiembrie, îl descoperim pe Dumitru Musteață, recunoscut drept unul dintre cei mai apreciați iconografi contemporani. El a transformat pasiunea moștenită din familie într-o vocație profundă și într-o misiune de viață.
Dumitru Musteață pictează icoane care înnobilează lăcașuri sfinte din țară și de peste hotare, iar locul unde se simte cel mai aproape de divinitate este atelierul său, altarul în care rămâne față în față cu taina culorii și a credinței.
„Asta și mă inspiră - simplitatea și totodată complexitatea lucrului, profunzimea culorilor. Senzația mea de la prima icoană eu o țin minte. Starea care a fost - eram total rătăcit și nu înțelegeam de ce nu iese. Când am început a studia și a săpa mai mult, mi-am dat seama de multe neajunsuri și de multe calități pe care trebuia să le iau. Dar din lipsa de experiență și din cunoștințele pe care le aveam în acel moment, cel mai important este faptul că tatăl meu a pictat icoane bizantine și a lucrat foarte mult și minuțios, cu multă insistență. Am o parte din icoanele tatălui, care este mereu prezent și o valoare foarte importantă pentru mine”, a spus Dumitru Musteață la emisiunea „Bună dimineața” de la Moldova 1.
În lucrările sale, Dumitru Musteață îmbină rigoarea canonică a iconografiei bizantine cu sensibilitatea artistică modernă. Astfel, conferă fiecărei icoane o vibrație spirituală aparte menită să atingă sufletul privitorului.
„Ultimă icoană la care am lucrat foarte mult este icoana care se află la Biserica „Sfântul Spiridon” de pe strada 31 August, în incinta Spitalului de Urgență. Pentru că este o icoană nouă care a fost recent canonizată”, a menționat iconograful.
De mai mulți ani, artistul își împărtășește cunoștințele cu noile generații de creatori în cadrul Facultății de Arte Vizuale și Design a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”. Nu le oferă doar tehnica, ci îi inițiază în spiritul și taina acestei arte sacre.
„Lucrul cu studenții l-am început imediat după absolvirea Academiei. În 2003, am absolvit Academia și am devenit profesor. Am simțit și eu nevoia să le dau cunoștințele pe care le-am primit și eu la rândul meu de la profesorii mei”, a mai spus Dumitru Musteață.
Pentru Dumitru Musteață numele pe care îl poartă nu este doar o moștenire, ci și o responsabilitate spirituală. Una care îl leagă de Sfântul Mare Mucenic Dumitru, purtătorul de biruință, simbol al curajului și al credinței neclintite.
„Orice nume trebuie să fie valorificat prin acțiunile pe care le face persoana, purtătorul numelui și prin faptele sale. Nu atât numele se valorifică, cât persoana care poartă numele”, a afirmat el.
Numele unui sfânt și darul moștenit de la tatăl său îi oferă lui Dumitru Musteață misiunea de a uni generații, tradiția cu prezentul și arta cu credința. Povestea sa ne arată că frumusețea adevărată ia naștere atunci când sufletul și mâna creează împreună sub binecuvântarea harului divin.
