De la embargouri impuse de Rusia la exporturi în 40 de țări: povești de succes ale antreprenorilor moldoveni în drumul spre UE
Drumul Republicii Moldova către Uniunea Europeană este perceput nu doar ca o decizie politică, ci ca o investiție într-un viitor sigur, prosper și pașnic. Integrarea europeană înseamnă, totodată, atragerea de investiții care stimulează economia și creează noi oportunități de dezvoltare pentru mediul de afaceri. Transformările prin care trec întreprinderile moldovenești în acest proces au fost prezentate la emisiunea „Vector European”, difuzată la Moldova 1.
Republica Moldova este o țară cu o puternică tradiție agricolă, iar viile și vinurile reprezintă adevărata sa carte de vizită.
Embargourile impuse de Federația Rusă în perioada 2006-2013 au afectat grav sectorul vitivinicol, provocând pierderi irecuperabile, estimate la câteva sute de milioane de euro, a remarcat Victor Bostan, oenolog, vinificator și fondator al uneia dintre cele mai renumite companii din domeniu.
„Au fost distruse sticle cu vin de pe raft, cu toate că erau legal importate, legal verificate. Au fost, pur și simplu, declarate neconforme și nimicite. Embargourile din 2006-2013 i-au pus pe vinificatori la pământ”, a menționat Victor Bostan.
Cu sprijinul autorităților și al partenerilor occidentali, industria vinului a trecut printr-un amplu proces de modernizare și reorientare strategică. Vinificatorii moldoveni au identificat noi piețe de desfacere și au reușit să transforme criza într-o oportunitate de dezvoltare.
Compania condusă de Victor Bostan exportă astăzi vinurile sale în peste 40 de țări ale lumii. Aproximativ 70% din producție ajung pe piață europeană.
Integrarea țării pe piața unică europeană – sigură și stabilă – ar asigura o continuitate și o circulație mai rapidă a mărfurilor, a afirmat vinificatorul.
„Pentru business este foarte importantă viteza mișcării mărfurilor, timpul de staționare a camioanelor. Orice zi este foarte importantă”, a subliniat Victor Bostan.
Revenită din Marea Britanie, unde a locuit mai mulți ani, Iulia Grigoriev dezvoltă acasă o afacere de familie.
Din cele 500 de tone de biscuiți și fursecuri produse anual de companie, mai mult de jumătate sunt exportate în România.
Întreprinderea familiei Grigoriev a beneficiat de trei granturi, în valoare totală de 3.3 milioane de lei, pentru retehnologizare și digitalizare.
„Am beneficiat de un grant ca să instalăm panouri solare, care ne-a ajutat să economisim energia electrică. Și, când a început războiul în Ucraina, am reușit să procurăm un cuptor electric, pentru că anterior operam doar pe cuptoare pe bază de gaz, și aceasta ne-a ajutat foarte mult să trecem peste această criză”, a mai spus antreprenoarea.
Mihaela Gorban, secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării, a menționat că integrarea graduală pe piața unică europeană este un obiectiv prioritar pentru Republica Moldova.
Aceasta presupune o liberă circulație a mărfurilor și integrarea în lanțurile de aprovizionare, facilitarea conexiunilor comerciale și de transport, precum și lărgirea gamei de produse exportate și creșterea competitivității.
„Au fost purtate negocieri cu Uniunea Europeană pentru reînnoirea Acordului de Liber Schimb aprofundat și cuprinzător, și anume reînnoirea cotelor fără taxe la export pentru produsele agricole, în special pentru fructe și legume. Și aici, trebuie să menționăm, cotele de export au crescut considerabil. De asemenea, am obținut toate aprobările necesare ca să exportăm produse de origine animalieră, vorbim de ouă de consum, de carne de pasăre proaspătă, refrigerată, dar și unele categorii de material săditor”, a precizat funcționara.
În toamna anului 2024, Bruxelles-ul a lansat Planul de Creștere Economică, semnat în mai 2025.
Pachetul financiar, prevăzut pentru perioada 2025-2027, are o valoare de 1.9 miliarde de euro.
Șeful adjunct al Delegației UE în Republica Moldova, Mate Csicsai, a subliniat că o mare parte din sprijinul financiar este condiționată de implementarea reformelor, prin care Republica Moldova se apropie de Uniunea Europeană și de standardele acesteia în toate domeniile. Cealaltă componentă a Planului de creștere ține de investiții care să stimuleze dezvoltarea economică a țării.
Circa 32% din Planul de creștere vor fi direcționate către transporturi, peste 25% către sectorul energetic. Iar 25.000 de întreprinderi, inclusiv cele mici de familie, se vor bucura de suport pentru dezvoltare. Potrivit estimărilor, valorificarea planului de creștere va asigura până în anul 2028 o creștere a PIB-ului Republicii Moldova cu 4.3%.
Mate Csicsai, șef adjunct al Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a menționat că unele rezultate ale schimbării sunt deja vizibile.
„Chiar de la începutul lunii octombrie, ați aderat la Zona unică de plăți în euro, ceea ce înseamnă transferuri mai ieftine și mai rapide. Tarifele de roaming vor fi eliminate începând cu anul viitor. Pas cu pas, aceste beneficii vor avea un impact real asupra vieții de zi cu zi a oamenilor”, a declarat oficialul european.
O altă realizare menționată este aderarea Republicii Moldova, din 1 noiembrie, la Convenția pentru Tranzit Comun, ceea ce înseamnă o integrare și mai mare în rețeaua vamală europeană.
Republica Moldova a obținut statutul de țară candidată la aderare la Uniunea Europeană în iunie 2022, iar în septembrie anul curent a încheiat screeningul bilateral început în iulie 2024. Chișinăul este în așteptarea deschiderii oficiale a negocierilor pe clustere.
Pachetul anual de extindere, prezentat de Comisia Europeană, arată că Republica Moldova este țara care a înregistrat cele mai mari progrese în ultimul an printre statele candidate la aderarea la UE.
CITIȚI ȘI:
