R. Moldova face eforturi pentru a se integra în piața UE: „Rata de adopție pentru standardele de calitate europene CEN și CNLE este de 100%”
Procesul de aliniere a R. Moldova la standardele pieței interne a Uniunii Europene (UE) „avansează vizibil”, susțin autoritățile și reprezentanții mediului de afaceri. Accesul la piața unică europeană reprezintă o oportunitate majoră pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova, oferind companiilor locale posibilitatea de a concura pe picior de egalitate cu firmele din UE, a declarat fosta ministră a Dezvoltării Economice și Digitalizării, Doina Nistor, la panelul dedicat clusterului II - „Piața Internă”, din cadrul conferinței „Raportul de Extindere 2025: progrese și priorități de viitor ale Republicii Moldova”, organizate pe 11 noiembrie, la Chișinău.
Reprezentanți ai autorităților, societății civile, mediului de afaceri și oficiali europeni au discutat, la conferință, despre progresele R. Moldova notate în ultimul Raport privind Extinderea, aprobat pe 4 noiembrie curent de Comisia Europeană.
Infrastructura calității și libera circulație a bunurilor
Fosta viceprim-ministră Doina Nistor a precizat, la eveniment, că R. Moldova trebuie să corecteze balanța comercială și să crească numărul de companii exportatoare de bunuri și servicii.
„În ceea ce privește exportul în piața unică europeană, este vitală infrastructura calității. Cu cât mai mult ne apropiem de standardele comunitare și le respectăm prin bunurile produse sau prezente în piața noastră, cu atât mai competitivi și mai bine integrați vom fi pe piața europeană”, a declarat Nistor.
Printre realizările importante, Doina Nistor a menționat transpunerea a 38.107 standarde europene, ceea ce demonstrează amploarea reformelor în domeniul infrastructurii calității.
„Începând cu 1 ianuarie 2026, renunțăm la standardele GOST, apropiindu-ne, astfel, de infrastructura europeană. Rata de adopție pentru standardele de calitate europene CEN și CNLE este de 100%, iar pentru standardizarea în telecomunicații am atins aproximativ 88 - 89%”, a precizat Nistor.
În ceea ce privește economia digitală și infrastructura de telecomunicații, Nistor a explicat că transpunerea accelerată a standardelor europene contribuie la reducerea costurilor de certificare și testare, stimulează exporturile și facilitează accesul producătorilor moldoveni la piața unică europeană. Procesul urmează să fie finalizat până la sfârșitul anului 2027, odată cu semnarea Acordului privind Evaluarea Conformității și Acceptarea Produselor Industriale (ACA), care va asigura recunoașterea standardelor europene și libera circulație a bunurilor.
Totodată, Doina Nistor a amintit importanța Directivei Serviciilor (Directiva 123), care stimulează exporturile de servicii și sprijină transformarea structurală a economiei.
„Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării coordonează transpunerea Directivei și colaborează cu toate instituțiile relevante pentru a facilita mobilitatea profesioniștilor și a companiilor pe piața europeană. În 2025, am inițiat un screening a peste 800 de acte normative pentru implementarea directivei, proces ce se va finaliza în decembrie-ianuarie”, a mai spus Nistor.
Referindu-se la politica privind concurența, Nistor a precizat că statul trebuie să devină un actor activ în dezvoltarea economiei, nu doar un corector al disfuncționalităților pieței. Ea a subliniat importanța schemelor de ajutor de stat, care stimulează competitivitatea companiilor, adoptarea tehnologiilor moderne și creșterea productivității.
Integrare financiară și modernizarea sistemului bancar
Prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM), Petru Rotaru, a evidențiat transformările profunde din sistemul financiar, odată cu aderarea Republicii Moldova la SEPA (Zona Unică de Plăți în Euro), devenită operațională în octombrie 2025.
„SEPA a adus, de fapt, câteva aspecte pozitive. Aplicarea, transpunerea directivelor europene pe de-o parte, precum și instruirea, dacă putem să-i spunem așa, și înțelegerea utilizării practice a implementării cadrului în Republica Moldova”, a precizat Rotaru.
Reprezentantul BNM a mai anunțat că în prezent sunt depuse eforturi maxime pentru clarificarea neconcordanțelor și facilitarea procesului de digitalizare.
„Digitalizarea anumitor procese avansate facilitează tranzacțiile și nu este necesară implicarea factorului uman pentru a analiza niște tranzacții”, a punctat prim-viceguvernatorul BNM.
Petru Rotaru a mai menționat că, până în anul 2026, sistemul bancar al Republicii Moldova urmează să fie aliniat în totalitate la acquis-ul comunitar, printr-un proces de implementare treptată.
„Un aspect important, pentru ca ele să se intercaleze și să influențeze reciproc, vorbim de garantarea depozitelor bancare, este un element care va stimula, pe de-o parte, cetățenii de a-și păstra economiile în băncile comerciale. Dacă astăzi noi avem 200 de mii în nivelul minim de garantare pentru depozite, noi trebuie să ajungem la un nivel de 2 milioane de lei, adică 100 de mii de euro. (...) Garantarea unui nivel mai mare de depozite va crea premise pentru a atrage resursele financiare în sistemul bancar și, respectiv, va contribui direct la dezvoltarea economică a țării”, a explicat Petru Rotaru.
Libera circulație a lucrătorilor și cooperarea socială
Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, a vorbit despre progresele înregistrate în domeniul liberei circulații a lucrătorilor, unul dintre pilonii de bază ai pieței interne din UE.
Natalia Plugaru a subliniat că, deși au fost făcuți pași importanți, există în continuare domenii care necesită consolidare pentru a avansa în procesul de integrare europeană.
„Libera circulație a lucrătorilor este, într-adevăr, un drept fundamental. Și atunci când vorbim despre transpunerea anumitor directive sau implementarea anumitor măsuri ne asigurăm, de fapt, ca orice cetățean al Uniunii Europene se poată să lucreze în orice țară fără discriminare, să aibă acces la piața forței de muncă, să-i fie recunoscute calificările, indiferent de unde sunt obținute și să aibă acces și la protecția socială”, a punctat ministra.
Plugaru a mai menționat că, prin acțiunile ministerului, sunt garantate aceleași drepturi și pentru cetățenii Republicii Moldova care lucrează în Uniunea Europeană. Printre realizările notabile se numără adoptarea, în vara acestui an, a Legii privind libera circulație și șederea cetățenilor UE și a membrilor familiilor lor în Republica Moldova, elaborată în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne. Noul cadru legislativ reglementează condițiile de ședere, activitate și studii pentru cetățenii europeni aflați pe teritoriul țării noastre.
„Un aspect important este faptul că noi am făcut progrese foarte mari ca să conectăm piața forței de muncă cu EURES - o rețea de servicii de angajare, care este coordonată de Comisia Europeană și, de fapt, conectează piețele muncii din țările membrii”, a explicat ministra.
Republica Moldova a desemnat Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă drept coordonator național al rețelei EURES.
În același timp, au fost făcuți pași importanți în alinierea calificărilor profesionale și a listei ocupaționale la standardele Uniunii Europene, prin modificări legislative și hotărâri de Guvern.
Mediul de afaceri cere predictibilitate și parteneriat
Din perspectiva sectorului privat, Carolina Bugaian, președinta Asociației Businessului European (EBA Moldova), a subliniat că mediul de afaceri susține ferm procesul de integrare europeană, însă solicită un cadru legislativ stabil și previzibil.
„Mediul de afaceri este organismul care generează plusvaloare. Nu putem funcționa separat de stat, trebuie să lucrăm împreună pentru dezvoltare”, a declarat Bugaian.
Bugaian a apreciat adoptarea celor peste 38.000 de standarde europene și progresele în digitalizare și debirocratizare, inclusiv recunoașterea semnăturilor electronice.
Totodată, ea a atras atenția asupra necesității de a îmbunătăți dialogul între autorități și mediul privat, prin consultări structurate și comunicare transparentă.
„Este nevoie de transmiterea unui feedback structurat din partea companiilor membre de a consolida și avea acele comunicări cu reprezentanții Guvernului. Și aici, cu adevărat, platforma Consiliul Economic pe lângă prim-ministru este foarte valoroasă, fiindcă avem accesul tuturor, sunt peste 120 de asociații membre și atunci se pot consolida feedback-urile pe clustere și pe tipuri de industrie. Este nevoie de crearea de platforme de consultare, în mod deosebit, în sectoarele cele mai afectate”, a propus reprezentanta mediului de afaceri.
CITIȚI ȘI:
