Cetățeni din R. Moldova, vizați într-o rețea de obținere ilegală a actelor românești. Percheziții la instituții publice din Suceava
Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție din România (PÎCCJ) au descins, pe 25 noiembrie, în 17 locații, inclusiv la sediile unor instituții publice, într-un dosar privind eliberarea ilegală a actelor de identitate cu domicilii fictive pentru cetățeni străini, printre care și persoane din Republica Moldova.
Ancheta vizează destructurarea unei rețele care ar fi facilitat obținerea de cărți de identitate și pașapoarte românești pentru persoane originare din Federația Rusă, Ucraina, Republica Moldova și alte state din spațiul ex-sovietic, prin intermediul unor funcționari publici din județul Suceava.
Potrivit News.ro, 15 dintre percheziții au avut loc în localitățile Dumbrăveni și Sălăgeni, județul Suceava, inclusiv la Primăria Dumbrăveni, la Serviciul Public de Evidență a Persoanelor, precum și la domiciliile primarului și ale unor funcționari publici. Alte două percheziții s-au desfășurat în București, în sectoarele 1 și 3.
Procurorii investighează suspiciuni de fals informatic, uz de fals și complicitate la fals informatic legate de emiterea unor documente de identitate românești neconforme cu realitatea, în special în ceea ce privește domiciliul declarat și documentele privind dobândirea cetățeniei române.
Cum funcționa schema
Anchetatorii susțin că beneficiarii ar fi obținut acte de identitate românești stabilindu-și în mod fictiv domiciliul în imobile care nu le aparțineau, uneori dezafectate sau improprii locuirii, fără acordul proprietarilor. Declarațiile de luare în spațiu ar fi fost întocmite în fals, în lipsa titularilor, cu implicarea unor funcționari ai serviciului de evidență a persoanelor și ai primăriei.
De asemenea, o parte dintre beneficiari ar fi utilizat certificate de cetățenie română falsificate, scopul final fiind obținerea actelor de identitate și, ulterior, a pașapoartelor românești.
Schema ar fi permis străinilor să evite procedurile legale de stabilire a domiciliului și să acceseze beneficii asociate cetățeniei și rezidenței în România.
Parchetul a anunțat că, în cazul a 18 persoane, a fost dispusă continuarea urmăririi penale pentru obținerea de documente în baza unor certificate de cetățenie false.
Investigațiile sunt realizate cu sprijinul Inspectoratului General al Poliției Române – Direcția de Investigații Criminale, al Serviciului pentru Intervenții și Acțiuni Speciale (SIAS) și al Serviciului Tehnic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Sute de basarabeni au rămas fără buletine de identitate românești
Amintim că, începând din octombrie curent, sute de persoane cu dublă cetățenie româno-moldovenească au rămas fără buletine de identitate românești, după ce documentele au fost oprite la vamă.
Fie că treceau vama din România în Republica Moldova, fie invers, în cazul a 870 de cetățeni actele de identitate au fost preluate de Poliția de Frontieră. Principalul motiv invocat de autoritățile române de frontieră este domiciliul fictiv din România.
Oamenii legii din România au efectuat verificări și cetățenilor moldoveni cu domiciliu fictiv în România le sunt retrase actele de identitate.
„În conformitate cu prevederile art. 18 din Ordonanța de Urgență nr. 105 din 2001 privind frontiera de stat a României, în cazurile în care se constată că documentele de călătorie nu întrunesc condițiile prevăzute de lege pentru a da dreptul titularului acestora să intre sau să iasă din țară, șeful punctului de trecere poate dispune întreruperea călătoriei acestuia”, a declarat anterior, pentru Teleradio-Moldova, comisarul de poliție al Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, Denis Mihaela Lazăr.
Potrivit aceleiași surse, „de la începutul acestui an, pe timpul desfășurării misiunilor specifice, în punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, la nivelul structurilor subordonate Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași au fost reținute în vederea transmiterii către organele emitente aproximativ 870 de cărți de identitate care nu mai constituiau documente de călătorie”.
