Campanie Moldova 1 | SALVAȚI CONACELE AFLATE ÎN PARAGINĂ: Din Conacul Pommer, cândva mândria sătenilor, a rămas o umbră
Clădiri odinioară mândre, cu pridvoare luminoase și ferestre solemne se prăbușesc acum încet. Vorbim despre conacele din R. Moldova, care nu sunt doar ziduri, ci amintirea unei epoci, a unor familii și a unei culturi ce merită să fie păstrată. În curți, vegetația a recâștigat teritoriul pierdut, iar viile și grădinile, care însoțeau odinioară traiul nobilimii locale, cresc acum sălbatic.
Postul nostru de televiziune continuă campania dedicată salvării acestor conace, pentru a readuce în atenția publicului valoarea lor istorică și culturală. Astăzi vorbim despre o moșie din nordul țării, inclusă în Registrul monumentelor ocrotite de stat.
Conacul Pommer din Țaul, raionul Dondușeni, inspiră în același timp uimire și tristețe.
Clădirea, cândva mândria nordului, este doar o umbră. Fațadele, încă impunătoare în proporțiile lor, poartă urme adânci ale degradării.
Tencuiala căzută lasă la vedere cărămizile, ferestrele odinioară elegante sunt sparte, iar obloanele stau atârnate ca niște relicve ale unei epoci apuse.
Bine ați venit la Conacul Pommer! Așa ar fi trebuit să fie salutul pentru oricine ar fi dorit să admire splendoarea moșiei.
Realitatea însă, este alta. Porțile stau încuiate de ani de zile, iar ecoul pașilor vizitatorilor s-a pierdut în tăcerea istoriei. Conacul a fost construit la începutul secolului 20, de către bancherul Andrei Iacob Pommer.
Cel care ne-a povestit despre istoria acestei bijuterii arhitecturale este profesorul de istorie, Corneliu Țîcu, secretar al Consiliului local Țaul.
„În 1897, acest pământ a fost scos la vânzare și ulterior cumpărat de Andrei Pommer, care este un finanțist originar din Odesa, însă stabilit ulterior la Sankt Petersburg, căsătorit cu o basarabeancă, cu Alexandra Bogdan. Complexul nostru este alcătuit din 11 imobile, pe lângă conac avem trei camere pentru oaspeți, ulterior amenajate ca hotele și câteva construcții de uz gospodăresc”, a povestit profesorul de istorie Corneliu Țîcu.
Moșia se întinde pe o suprafață de 62 de hectare, dintre care pe 52 de hectare a fost plantat un parc cu o colecție dendrologică de peste 150 de specii de arbori, arbuști și liane.
„Amplasat într-o zonă de relief în formă de amfiteatru, cu înclinația spre sud, asta a fost una din condițiile lui Pommer, pentru ca să poată aduce specii mai exotice pentru flora noastră și acest lucru i-a reușit. De exemplu, s-a adus tuia, fagul, s-a adus sophora din Japonia, liliacul din Iran și multe alte specii”, a spus Corneliu Țîcu.
Astăzi, însă, din parcul de odinioară a rămas doar amintirea: „Avem arbori de coniferi care din păcate dispar, soiuri de conifere care par uscate, multe au fost defrișate”.
Și complexul arhitectural este măcinat de vreme.
„În urma expertizei tehnice care a fost elaborată recent s-a constatat că clădirea este într-o stare avansată de avariere, cu toate că s-au păstrat foarte, foarte multe aspecte inițiale din construcție”, a afirmat profesorul de istorie.
După moartea lui Pommer, majoritatea obiectelor din conac ar fi fost furate. Acum, în muzeul din localitate se păstrează doar pozele cu conacul din vremurile de glorie.
„Muzeul de Istorie și Etnografie deține o varietate mare de fotografii pe care le avem de pe timpurile boierului, poze cu conacul, cu anexele auxiliare ale conacului și asta e tot ce avem. Foarte multe lucruri sunt deținute de unii localnici din sat. După deformare nu au mai rămas nimic piese, s-au pierdut, s-au mai furat”, susține Natalia Rîșchitor, managera Muzeului de Istorie și Etnografie din Țaul.
Primarul din Țaul își propune să reabiliteze conacul. La etapa inițială, a obținut un grant cu ajutorul căruia a îngrădit toată moșia, cu gard din cărămidă, așa cum a fost construit inițial de boierul Pommer.
„Conacul boieresc este într-o stare foarte, foarte rea, deplorabilă. Noi ne luptăm din 2013 ca să aducem, nu numai conacul, dar și parcul dendrologic din satul Țaul și acele anexe, clădiri care sunt alături de conacul boieresc. Noi până în luna ianuarie o să reușim să actualizăm proiectul tehnic și mă gândesc ca, în primăvara anului 2026, să începem restaurarea conacului boieresc”, a declarat primarul satului Țaul, Androni Mitrică.
Până promisiunea devine realitate, locuitorii și vizitatorii rămân martori ai unei clădiri istorice care, zi de zi, își pierde din frumusețea și valoarea istorică.
Prin reportajele și interviurile realizate de Moldova 1 ne propunem să arătăm nu doar starea în care se află aceste clădiri, ci și potențialul lor de a deveni resurse turistice.
Salvarea lor nu este doar o chestiune estetică sau turistică. Restaurarea acestor moșii poate aduce viață comunităților, poate transforma ruinele în muzee, centre culturale sau spații de educație.
CITIȚI ȘI:
