Mass-media din R. Moldova, mai vulnerabilă? Raport Amnesty, contestat de API
Mass-media din Republica Moldova se confruntă cu presiuni politice tot mai mari, cu o legislație ambiguă și cu sancțiuni aplicate netransparent, arată un raport al organizației Amnesty International (AI) Moldova. Concluzia potrivit căreia asistăm la o creștere a vulnerabilității mass-media nu este însă împărtășită de Asociația Presei Independente, care consideră că autorii raportului au exagerat, tratând unele cazuri individuale drept un fenomen național.
Directorul executiv al Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan, a declarat, în cadrul emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova, că fragilitatea mass-media este determinată de un cadru normativ ambiguu și de încercările politicienilor de a influența politicile editoriale. Veaceslav Tofan a evidențiat în mod special situația din Găgăuzia, unde jurnaliștii sunt frecvent atacați de politicieni.
„Cât despre regiunea transnistreană – regiunea Republicii Moldova care este ocupată de către Federația Rusă, raportul constată că libertate de exprimare practic nu există. Acolo jurnaliștii nu pot să-și facă meseria cum ar fi corect într-o societate liberă și democratică”, a subliniat directorul AI Moldova.
Un aspect critic din raport vizează suspendarea licențelor unor instituții media și lipsa unui control judiciar al acestor decizii.
„O astfel de decizie trebuie să treacă printr-un triplu test de legalitate, proporționalitate și necesitate. În cazul dat, noi considerăm că nu s-a ținut cont de acest filtru. Și unele decizii de suspendare a licențelor au fost neproporționale”, a menționat Veaceslav Tofan.
Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, a respins ideea existenței presiunilor politice asupra presei la scară națională.
„Nu cred că putem vorbi în 2025 despre presiuni politice asupra mass-mediei din R. Moldova, cu excepția regiunii găgăuze. Autorii raportului au exagerat când au vorbit despre un fenomen național”, a menționat Petru Macovei.
Cât privește fragilitatea presei, este o realitate veche, a spus el, fiind determinată în principal de o economie slabă. În opinia sa, nici despre un fenomen al autocenzurii în R. Moldova nu se poate vorbi. În privința suspendării licențelor media, directorul API consideră că deciziile au fost justificate, deși nu întotdeauna proporționale și suficient de bine comunicate.
„Există probleme, însă, per general, nu sunt de acord cu concluzia că asistăm în Republica Moldova la o creștere a vulnerabilității mass-media”, a subliniat Petru Macovei.
Directorul Asociației Presei Independente a mai spus că acele companii care au rămas fără licență de emisie nu au fost, de fapt, organe de presă veritabile, ci entități de spălare a banilor, inclusiv de către grupul criminal Șor. „Nu erau decât tribune de propagandă a Kremlinului”, a afirmat Macovei.
Cristina Snegur, coordonatoare de program la AI Moldova, a insistat pe necesitatea instituirii controlului judecătoresc pentru deciziile de suspendare sau retragere a licențelor. „Or nu există o garanție mai mare pentru libertatea de exprimare decât o hotărâre a instanței judecătorești care să analizeze, de fapt, toate aspectele care țin de pretinsele încălcări ale legislației”, a subliniat experta.
Invitații au discutat și despre riscurile dezinformării, dependența de finanțări externe, situația din regiunea separatistă și necesitatea unei strategii naționale pentru pluralismul media.
CITIȚI ȘI:
