Jurnalist DW: „Organizarea alegerilor în Ucraina în timp de război este inutilă și inoportună”
Cu milioane de refugiați, soldați care nu pot vota, teritorii aflate sub ocupație și riscul major al ingerinței rusești, organizarea unor alegeri în Ucraina rămâne improbabilă fără garanții solide de securitate și un armistițiu pentru care nu există siguranță că Moscova l-ar accepta, afirmă jurnalistul de la Deutsche Welle (DW), Vlad Drăghicescu. Într-un interviu oferit postului Moldova 1, Drăghicescu a avertizat că, în aceste condiții, scrutinul riscă să se transforme într-un referendum distorsionat privind eventuale cedări teritoriale.
„În ce măsură pot fi organizate aceste alegeri în Ucraina? Pentru că știm că, de la invazia lansată de Rusia în februarie 2022, în Ucraina nu au mai avut loc alegeri. Deci legislația privind starea de război nu permite organizarea lor. Știm, de asemenea, că aproximativ 20% din teritoriul țării se află sub ocupație rusă, iar votul nu poate fi desfășurat în zonele frontului. Nici soldații nu pot vota. Pentru mulți comentatori acestea sunt motive suficiente pentru a considera că organizarea de alegeri în timpul conflictului este, deopotrivă, inutilă și inoportună”, a declarat Vlad Drăghicescu, la postul public de televiziune.
Presiunea americană versus voința ucrainenilor
În acest context, jurnalistul DW a evidențiat contrastul dintre poziția administrației Trump și opinia publică din Ucraina.
„Presiunea exercitată de președintele american pentru organizarea de alegeri contrastează, dacă ne uităm la sondajele recente, destul de izbitor cu faptul că peste 63% dintre ucraineni nu doresc organizarea de alegeri, cel puțin nu în acest moment”, a punctat Drăghicescu.
Referindu-se la replica dată de Kiev Washingtonului, Drăghicescu a apreciat strategia președintelui ucrainean, dar a atras atenția asupra limitelor sprijinului occidental.
„La Berlin, gestul președintelui Zelenski de a retrimite mingea în terenul american, cerându-le SUA să garanteze securitatea necesară organizării scrutinului, este văzut ca o mișcare inteligentă. Dar planează întrebarea: este în măsură America sau va oferi protecție directă pentru organizarea alegerilor? Răspunsurile din această perspectivă sunt mai degrabă sceptice, în sensul în care oricum am vorbi doar despre un armistițiu temporar, adică despre oprirea atacurilor pe perioada scrutinului. (...) Probabil, din propriul interes, Rusia va consimți la un soi de armistițiu limitat pe durata scrutinului”, avertizează jurnalistul.
Logistica unui vot în exil: o provocare și pentru Europa
Drăghicescu a mai atras atenția asupra dificultăților de logistică și practice privind organizarea scrutinului.
„Alegeri, în special într-o situație în care se află țara vecină, ridică probleme majore. Fie că vorbim despre registre electorale complicate ori despre milioanele de ucraineni refugiați în Uniunea Europeană - Germania, Polonia, România și în alte țări. Alții au plecat chiar în Rusia, unde, probabil, nu vor putea vota. Deci Europa ar trebui să pună la dispoziție întreaga infrastructură pentru vot, o chestiune care implică, între altele, costuri de organizare, logistice, dar și financiare destul de ridicate”, a punctat sursa citată.
Campanie electorală în tranșee, imposibilă
Un alt argument invocat de jurnalistul DW este lipsa condițiilor pentru o campanie autentică.
„Un alt argument adus în discuție la Berlin contra alegerilor se referă la faptul că un scrutin normal presupune o campanie electorală, deci evidențierea programelor electorale, divergențelor politice între candidați. Or un atare proces este mai greu posibil câtă vreme oamenilor le lipsește însăși speranța că războiul nu va fi reluat imediat după alegeri. Nu are niciun sens să faci campanie electorală în tranșee. Aș spune că alegerile ar deveni, inevitabil, și un referendum asupra cedării de teritorii, ceea ce în condiții de război cred că ar distorsiona destul de mult dezbaterea publică”, constată Drăghicescu.
Viitorul lui Zelenski și riscul imixtiunii rusești
Vlad Drăghicescu a analizat și perspectiva ucraineană post-război.
„Întrebarea privind viitorul politic al președintelui Zelenski, după o eventuală încheiere a războiului. Dumnealui se bucură în momentul acesta în continuare de aproximativ 50% în sondaje. Sigur că este într-o scădere mai mult sau mai puțin explicabilă, după un scandal de proporții de corupție. [...] Rămâne de văzut cum va reacționa Rusia la un asemenea tur de scrutin, pentru că ne putem aștepta la o tentativă de imixtiune în procesul electoral. Întrebarea este dacă societatea ucraineană este imunizată suficient împotriva acestor influențe?”, se întreabă retoric jurnalistul din Gemania.
Europa, SUA și viitorul garanțiilor pentru Ucraina
În încheiere, Vlad Drăghicescu a subliniat că totul depinde, în final, de garanțiile reale de securitate pe care Ucraina le va primi și de disponibilitatea statelor europene de a susține logistic și financiar un eventual scrutin – condiții care par, în prezent, departe de a fi îndeplinite.
Amintim că președintele SUA, Donald Trump, a declarat că în Ucraina trebuie să fie organizate alegeri prezidențiale pentru a confirma parcursul democratic al țării. Președintele ucrainean a afirmat, la rândul său, că, în condiții de lege marțială, pentru organizarea alegerilor este nevoie mai întâi de un armistițiu real. Zelenski a dezvăluit că a avut „o discuție substanțială” cu liderii fracțiunilor din Rada Supremă pe fondul presiunilor tot mai insistente venite de la Washington.
Sondajele recente arată că peste 65% dintre ucraineni se opun organizării scrutinului cât timp războiul continuă, chiar dacă mandatul actual al lui Zelenski și al parlamentului a expirat în primăvara anului 2024, iar ultimele alegeri au avut loc în 2019. Totodată, popularitatea președintelui a coborât la cel mai scăzut nivel de la începutul invaziei, pe fondul scandalului de corupție la nivel înalt în care este implicat fostul șef al administrației prezidențiale, Andrii Yermak, și alți apropiați ai cercului de putere de la Kiev.
Partenerii europeni sunt rezervați și consideră că securitatea și stabilitatea frontului trebuie să rămână prioritate absolută. Orice calendar electoral depinde în prezent de garanțiile de securitate și financiare oferite în primul rând de Statele Unite.
Anterior, Kremlinul a menționat în mod repetat că „Zelenski nu este un președinte legitim” al Ucrainei, fiind recunoscut doar ca „șef de facto al regimului”, fără drept de a semna un posibil acord de pace.
CITIȚI ȘI:
